Cât de bună este coliva pentru organism. Arpacaşul se obţine prin decorticarea boabelor de grâu, orz sau mei. Această cereală combate avitaminoza, anemia, constipaţia şi bolile de inimă, datorită conţinutului bogat de substanţe nutritive.
Citeşte şi: Reteta coliva. Cum sa te pregatesti pentru Mosii de iarna 2022. Ce se face de pomenirea mortilor
Coliva este un preparat bogat în nutrienţii, săţios şi sănătos. Acest preparat este întâlnit în ritualurile religioase, dar se poate preparat ca desert oricând. Coliva tradiţională românească este strâns legată de Biserică şi de tradiţiile creştine. Aceasta se prepară cu ajutorul a trei ingrediente, precum miere, nuci şi arpacaş (grâu decorticat).
Fiind o sursă bogată de fibre, coliva ajută la reglarea tranzitului intestinal. Totodată, aceste fibre pot calma şi mucoasa inflamată a colonului. Grâul conţine o sursă bogată de minerale, aminoacizi care combat anemia, durerile musculare, constipaţia şi afecţiunile inimii.
Nucile cu ajutorul cărora se prepară coliva sunt puternic bogate în proteine sănătoase şi grăsimi care ajută la buna funcţionare a activităţii cerebrale. De asemenea, echilibrează ritmul cardiac şi menţine o sănătate optimă a ochilor.
Arpacaşul este o bogată sursă de fibre alimentare, care acţionează ca o sursă de combustibil pentru bacteriile benefice din intestin. Considerat şi regele cerealelor, arpacaşul ajută la îmbunătăţirea sistemului imunitar, reduce şansele de răceală şi gripă. Conţinutul bogat în fier ajută la îmbunătăţirea volumului de sânge şi previne anemia şi oboseala.
Mai mult decât atât, arpacaşul are un conţinut bogat de cupru, care formează hemoglobină şi globule roşii.
Arpacaşul este un produs alimentar folosit pentru prepararea colivei, dar şi a altor preparate. Fiind bogată în substanţe, nutritive, fibre, proteine, magneziu, fier, dar şi proprietăţi terapeutice, coliva este considerată unul dintre cele mai sănătoase preparate dulci.
Arpacaşul contine lignani, un tip de fitonutrienţi care pot preveni apariţia cancerului. De asemenea, o cercetare ştiintifică a stabilit ca fiecare creştere cu 10 g a aportului total de fibre dietetice pe zi a produs o reducere de 14% a riscului de boli şi complicatii coronariene, şi o scadere de 27% a riscului de deces din această cauză.