Preţul la energie electrică, plafonat până în 2023 – proiect al Guvernului. Ce tarife sunt luate în calcul DOCUMENT

Un draft al proiectului prevede că preţul la energie electrică nu va mai fi compensat. Preţul prețul plafonat va depinde de cât au consumat oamenii, conform Hotnews.

Astfel, proiectul prevede ca, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, prețul final facturat
de către furnizorii de energie electrică sau de operatorii de distribuţie de energie electrică va fi:

• maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mic sau egal cu 30-100 KWh
• maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 kWh și 300 KWh inclusiv
• maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici.

Începând cu 1 ianuarie 2022, preţurile energiei electrice au crescut pentru 3,7 milioane de consumatori casnici. Deocamdată, oamenii nu plătesc aceste prețuri, ci cele plafonate de stat și cu o compensare suplimentară a facturii, până la data de 31 martie.

Alte articole

Ce au de făcut românii după expirarea plafonării prețului la energie electrică: „Trebuie să fie mai vigilenți”

Guvernul a stabilit calendarul consultărilor cu partidele politice pe tema alegerilor prezidenţiale şi parlamentare

Mecanismul de sprijin expiră însă la 1 aprilie.

Consultaţi documentul prin care preţul la energie electrică ar urma să fie plafonat până în 2023

Citeşte şi: Românii primesc primele facturi la energie calculate după noile reguli. Cum identificăm plafonarea şi compensarea

Discuţii despre plafonarea preţului la gaze pentru clienţii casnici

Cât despre gaze, draftul de proiect prevede un preț plafonat pentru clienții casnici, însă acesta nu este încă stabilit. Furnizorilor li se impune însă să aibă depozite de înmagazinare și să aibă stocuri, potrivit draftului.

„În perioada 1 aprilie 2022-31 octombrie 2022, furnizorii de gaze naturale au obligația de a constitui în depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale un stoc minim de gaze naturale pentru asigurarea continuităţii și siguranței în alimentarea clienţilor săi finali şi suportabilităţii preţului de către aceştia”, se arată în draft.

De altfel, Uniunea Europeană vrea să ceară celor 27 de state membre, inclusiv României, să își facă stocuri cu gaze naturale înainte de fiecare iarnă, mai precis în luna septembrie a fiecărui an, pentru a face față eventualelor perturbări de aprovizionare, reiese dintr-un document consultat în februarie de agenția Reuters.

În prezent, stocul de gaz al Europei este de 32%, comparativ cu aproximativ 40% în urmă cu un an.

Pe 3 martie, președintele Klaus Iohannis a declarat, după întâlnirea cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că „dependența Uniunii Europene de gazul rusesc trebuie terminată”, în contextul în care România importă aproximativ 20 la sută din necesarul său de gaz.

În acest moment, Rusia este cel mai mare furnizor de energie al Uniunii Europene. Aproximativ 40% din importurile de gaze naturale provin din țara condusă de Vladimir Putin.

Citeşte şi: NATO bănuieşte că Rusia că ar plănui atacuri cu arme chimice. Anunţul înfricoşător făcut de Jens Stoltenberg: „Ar fi crimă de razboi”