Majorarea preţurilor i-a făcut pe români să-şi dorească salarii mai mari cu 1000 de lei SONDAJ

Majorarea preţurilor i-a făcut pe români să-şi dorească salarii mai mari cu 1000 de lei, potrivit unui sondaj realizat de Frames, la comanda Digital HR.

Majorarea preţurilor i-a făcut pe români să-şi dorească salarii mai mari cu 1000 de lei

Potrivit sondajului, peste 80% dintre români spun că inflaţia i-a afectat puternic şi numai 15% spun că au reuşit să se descurce în actualul context.

Citeşte şi Majorarea salariului minim pe economie, anulată de scumpiri

„Cele mai mari bătăi de cap au fost, pentru majoritatea respondenţilor (67%) legate de plata facturilor la utilităţi (gaze, energie, întreţinere). Plata ratelor la bancă, în contextul majorării dobânzilor, a reprezentat a doua mare provocare pentru cei intervievaţi, iar creşterea preţurilor la alimente s-a aflat imediat pe locul următor, cu 58% respectiv 43%”, susţin autorii analizei.

Alte articole

Topul scumpirilor dat publicităţii de INS. Pe ce plătesc românii mai mult decât pe mâncare sau pe încălzire

Leul, în pericol? ING estimează cursul valutar pentru finalul lui 2025 și are vești despre rata inflației

În topul provocărilor generate de inflaţie, cei intervievaţi au mai bifat, în ordinea numărului de menţiuni, creşterea preţurilor la carburanţi (38%), scumpirea medicamentelor (24%), a serviciilor (18%) şi altele (11%).

Majoritatea românilor spun că salariul nu le mai acoperă toate cheltuielile lunare. Doar 18% dintre cei intervievaţi au spus că banii le ajung pentru achitarea datoriilor lunare. Aproximativ 9% au refuzat să răspundă.

Potrivit Barometrului Frames & DigitalHR, 62% dintre cei chestionaţi au spus că nu au nicio rezervă financiară, 22% au între 1.000 şi 2.000 de lei, iar 14% au mai mult de 2.000 de lei. Circa 2% nu au dorit să răspundă.

„Radiografia financiară a zilei arată că, după doi ani de pandemie, marea majoritate a românilor a intrat în acest tsunami de scumpiri vlăguiţi din punct de vedere financiar. Cei mai mulţi şi-au cheltuit şi bruma de rezerve financiare pe care o aveau, iar perspectiva scumpirilor din aprilie reprezintă nu motiv de îngrijorare majoră pentru cei mai mulţi dintre respondenţi. Este o radiografie a sărăciei, a unei ţări a cărei situaţie financiară atârnă de un fir de aţă”, a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames.

O altă întrebare a barometrului Frames & DigitalHR a vizat modul în care românii cred că ar putea face faţă în contextul scumpirilor din economie. Întrebaţi câţi bani ar vrea să ceară angajatorilor pentru a rezista scumpirilor, cei mai mulţi au bifat o sumă ‘decentă’.

Circa 61% dintre respondenţi cred că o creştere salarială în jur de 1.000 de lei le-ar acoperi, măcar în parte, cheltuielile generate de inflaţie. Totodată, 18% au bifat varianta 1.000-1.500. lei, 11% pe cea între 1.500-2.500 lei, 4% au marcat varianta peste 2.500 lei.

Numai 3% dintre cei chestionaţi par convinşi că s-ar descurca cu o sumă între 500-1.000 lei în timp ce doar 3% au menţionat varianta 100-500 lei.

„Rezultatele arată că, în marea lor majoritate, românii înţeleg dificultăţile prin care trec firmele şi consideră că o majorare decentă a salariilor ar fi una optimă, fără să dea finanţele companiilor peste cap. Întrebarea este dacă firme româneşti, şi aşa într-o situaţie financiară dificilă după pandemie, au posibilitatea de a creşte salariile măcar cu rata inflaţiei, dincolo de aşteptările angajaţilor”, afirmă experţii.

Întrebaţi ce ar face, dacă ar putea, să-şi crească veniturile în contextul provocărilor economice, 43% dintre respondenţi spun că şi-ar căuta un loc de muncă mai bine plătit, 21% ar căuta încă un loc de muncă/part-time/colaborare, 12% ar pleca din ţară, iar restul au declarat că nu au o soluţie.

O altă întrebare a barometrului, focusată pe domeniul de interes al Digital HR, a vizat reconversia profesională, scrie agerpres.ro.

48% dintre cei întrebaţi au declarat că ar fi dispuşi să încerce o nouă meserie, în timp ce 31% au declarat că nu mai sunt capabili de aşa ceva. Dintre cei interesaţi să îşi schimbe locul de muncă, 72% ar participa la un curs de pregătire profesională, iar dintre aceştia 53% ar prefera un curs gratuit şi numai 27% ar plăti pentru un program de pregătire într-o nouă meserie.

„Vestea bună este că avem un procent mult mai mare de intervievaţi, faţă de precedentul barometru, dispuşi să urmeze cursuri de pregătire profesională, să se reprofileze pe o meserie cerută de piaţa forţei de muncă. E un semn care arată că românii au înţeles că să ieşi la pensie de la un loc de muncă devine o perspectivă prea puţin predictibilă şi că, dacă vor un câştig mai bun, trebuie să se orienteze către meseriile cerute de piaţa forţei de muncă, să se specializeze”, a declarat Ligia Neacşu, lider al parteneriatului din cadrul proiectului finanţat din fonduri europene nerambursabile „Digital HR”.

Barometrul efectuat de compania de consultanţă Frames, la comanda Digital HR, a fost realizat în perioada 7-13 martie 2022, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 300 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc. La barometru au răspuns, în total, 1.217 de persoane.

Profilul respondenţilor a fost reprezentat de angajaţi cu studii medii şi superioare, 58% bărbaţi şi 42% femei, cu o vârstă medie de 47 de ani.

Citeşte şi Semne de recesiune economică în România. Cu cât a scăzut salariul de la începutul anului