Pensii 2022. Lovitură pentru pensionarii români, din cauza războiului din Ucraina. Ce se întâmplă cu pensiile private

Pensii 2022. Din cauza războiului din Ucraina. cotațiile titlurilor de stat și acțiunile din portofoliul fondurilor de pensii private deja au suferit pierderi destul de mari.

Pensii 2022. Cum sunt afectaţi pensionarii români de războiul din Ucraina

Primele consecinţe ale războiului din Ucraina se resimt deja în România. activele nete totale ale fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul 2) și facultative (Pilonul 3) au scăzut cu 1,3% în februarie față de luna precedentă, la 91,83 miliarde de lei, de la 93,05 miliarde de lei în ianuarie.

Citeşte şi Pilonul II de pensii. Românii preferă să încaseze economiile pentru bătrâneţe sub formă de plată unică

Potrivit analizei jurnaliştilor de la Profit.ro, pilonul 2 avea la 28 februarie active nete de 88,467 miliarde de lei, comparativ cu 89,632 miliarde de lei la 31 ianuarie. Activele Pilonului 3 au scăzut la 3,361 miliarde de lei, de la 3,422 miliarde de lei la finele lunii ianuarie 2022.

Alte articole

Bonusuri mai mari pentru o categorie de români. Pentru ce vor putea fi folosiți banii

Anunţ important pentru milioane de români, au mai mulţi bani în conturi la Pilonul III

Începând cu prima lună a anului 2020, activele nete totale ale fondurilor de pensii private au mai scăzut de cinci ori de la o lună la altă, respectiv în februarie 2020, martie 2020, februarie 2021, octombrie 2021 și noiembrie 2021, atunci pe fondul pandemiei de coronavirus.

La finalul lunii februarie, banii Pilonului 2 erau plasați în titluri de stat – 53,464 miliarde de lei (54,471 miliarde de lei în ianuarie 2022), acțiuni – 22,261 miliarde de lei (23,148 miliarde de lei în ianuarie 2022), obligațiuni corporative – 6,385 miliarde de lei (6,413 miliarde de lei în ianuarie 2022), titluri de participare la fonduri mutuale – 2,758 miliarde de lei (2,76 miliarde de lei în ianuarie 2022), depozite bancare – 1,936 miliarde de lei (930,9 milioane de lei în ianuarie 2022) și obligațiuni neguvernamentale – 1,515 miliarde de lei (1,68 miliarde de lei în ianuarie 2022).

La Pilonul 3, plasamentele fondurilor facultative sunt în titluri de stat – 2,069 miliarde de lei (2,109 miliarde de lei în ianuarie 2022), acțiuni – 934,2 milioane de lei (971,3 milioane de lei în ianuarie 2022), titluri de participare la fonduri mutuale – 80,6 milioane de lei (81,2 milioane de lei în ianuarie 2022), depozite bancare – 64,3 milioane de lei (42,6 milioane de lei în ianuarie 2022) și obligațiuni neguvernamentale – 55,9 milioane de lei (59,5 milioane de lei în ianuarie 2022). Pilonul 2 are 7,83 milioane de participanți, iar Pilonul 3 cotizează 572.294 de persoane. Ambele categorii de fonduri de pensii private și-au început activitatea în urmă cu aproape 15 ani.

Citeşte şi Pensii private 2022. Premierul Nicolae Ciucă anunţă ce se întâmplă cu Pilonul 2 şi 3 de pensii

Contribuţia la Pilonul II de pensii a fost majorată. Decizia de ultimă oră a Guvernului

Executivul a decis miercuri majorarea contribuţiei la fondurile private de pensii. Măsura va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024.

„Guvernul a aprobat în ședința de astăzi o Ordonanță de urgență care prevede majorarea cu un punct procentual, începând cu 1 ianuarie 2024, a contribuțiilor la fondurile private de pensii (Pilon II). Măsura este inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevede totodată, ca termen de adoptare, data de 31 martie 2022.

Reforma privind sistemul de pensii propusă în Planul Național de Redresare și Reziliență vizează elaborarea legislației prin care sunt urmărite asigurarea pe termen mediu și lung a sustenabilității și a predictibilității sistemului public de pensii, respectiv sustenabilitatea Pilonului II de pensii. Prin actul normativ adoptat astăzi, se asigură respectarea calendarului stabilit prin PNRR (componenta C8, R6, jalon 213), contribuțiile la Pilonul II de pensii fiind în linie cu prevederile Strategiei Fiscal Bugetare.

Contribuţia la fondurile de pensii administrate privat este parte din contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii și se deduce din veniturile brute lunare care reprezintă bază de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale.

Baza de calcul, reţinerea şi termenele de plată a contribuţiei la fondul de pensii sunt aceleaşi cu cele stabilite pentru contribuţia de asigurări sociale”, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii.