Hoţii de tablouri, simpli pioni? Ai cui?

Hotii au devenit celebri in toata Europa dupa ce s-au dat publicitatii imaginile surprinse pe camerele de supraveghere cu momentul scoaterii valoroaselor opere din muzeul Kunsthal(Rotterdam).

 

Olanda nu ar fi la prima lovitura primita de acest gen, in 1991, tot dintr-un muzeu, dar din Amsterdam, au fost furate 20 tablouri semnate de Van Gogh.

 

Dupa cum stiti, in noaptea de 15/16 octombrie a anului trecut, au fost sustrase 7 panze semnate de pictori celebri, precum Picasso, Monet, Matisse, Gauguin. Imediat dupa disparitie, directorul muzeului a admis ca este imposibil sa securizezi operele de arta in proportie de 100 la suta.

 

In ceea ce priveste mobilul jafului, s-a vehiculat ideea ca la baza lui a stat razbunarea pe autoritati, dat fiind faptul ca, in urma cu trei zile inainte de spargere, autoritatile olandeze confiscasera un transport imens de cocaina. 

 

Indiferent de motivatie, platirea unor polite sau dorinta de a obtine un castig fabulos, ramane de elucidat modul de operare al infractorilor. Fireste, lovitura a fost data dupa un plan bine gandit, cum ar spune anchetatorii, plan cu premeditare.

 

Se iau in calcul mai multe ipoteze, printre care si aceea ca romanii ar fi fost niste simpli executanti. Ca o asemenea comanda nu putea sa vina decat din partea unora implicati in lumea artei.

 

Din start s-a stiut ca in anul 2012 s-au implinit 20 de ani de cand s-a deschis muzeul Kunsthal. Cele 7 capodopere apartineau unei fundatii (Triton), detinatoare a 150 de opere. 

 

Muzeul, construit in 1992, nu are o expozitie permanenta, ci isi schimba mereu exponatele. Fiind un spatiu urias, poate gazdui, mai multe expozitii in acelasi timp. 

 

Politistii olandezi nu-si pot explica pe unde au intrat hotii. In cladire se mai aflau o cafenea, o librarie si mai multe zone VIP, accesibile vizitatorilor. Fara indoiala, ca daca au actionat la comanda, creierul acestei operatiuni cunoastea foarte bine aceasta configuratie.

 

Pentru a primi o pedeapsa mai mica, arestatii vor trebui sa coopereze cu anchetatorii, insa, deocamdata, declaratiile lor sunt contradictorii.  

 

Spargerea muzeului a avut loc, dupa cum spuneam, intr-un an aniversar, natural, momentul ales a fost noaptea, la ora 3.00. Cum se stia ca exista un sistem de alarma ultrasofisticat (doar sunt prezentate colectii unice de arta) s-a mizat pe viteza de executie a hotilor. Pe rapiditatea lor de a se misca.

 

S-a stiut cu exactitate, din momentul declansarii alarmei, de cat timp au nevoie fortele de ordine pentru a ajunge la muzeu. Presa olandeza scrie ca au “operat” in 2 minute si 16 secunde, altii sunt de parere ca totul le-a luat pana-n 2 minute.

 

Declaratia unuia dintre autori de azi de la instanta ca nu il interesau in mod deosebit tablourile, ci statuetele de bronz, nu sta in picioare. La cum s-a procedat, pare ca fiecare cunostea lectia pe dinafara, s-a calculat dinainte cu cate tablouri sa iasa in brate. Daca nu ar fi fost un plan prestabilit sau daca luau mai mult de 7 tablouri, ar fi cazut in plasa politiei. 

 

Ramane ca ancheta sa descopere cum au iesit cu panzele din muzeu, cine i-a asteptat afara, cu ce masina au plecat? Exista raspunsuri la toate aceste intrebari pe camerele de supraveghere din exteriorul cladirii. Se vehiculeaza ideea complicitatii unor paznici din muzeu. Si unii si altii par complici. Si, totusi, cine sa fi avut initiativa loviturii?

 

Olandezii au aflat ca hotii muzeului lor sunt romani si au transmis prin Interpol datele de identificare. Nu mai are rost sa amintim implicarea hotilor in infractiuni cu violenta prin Tulcea. A fost pus in libertate, in timpul cercetarii si apoi a disparut. Sa fie cel care traia, de cativa ani in Olanda cu iubita lui? 

 

Doua elemente intregesc unda de mister a acestei povesti. Prezenta lui Catalin Botezatu, care a si capatat calitatea de faptuitor. Procurorii verifica in ce masura este implicat in cazul jafului de la muzeu.

 

De remarcat ca presa a fost pregatita inca de ieri, cu vehicularea numelui sau, facand trimitere la trecut, cand a fost arestat pentru infractiuni economice. Din senin a aparut stirea cu Miron Cozma, protectorul sau de atunci, din inchisoare. Ca Regele Huilei il apara pe designer de furia camatarilor conta mai putin, importanta era asocierea numelui Catalin Botezatu cu puscaria.

 

Al doilea element poate fi la nivel pur speculativ. Se stie ca Olanda, alaturi de Germania si Belgia, se opune aderarii Romaniei la Schengen. In perioada 18-19 octombrie 2012, la Bruxelles, s-au intrunit delegatiile Consiliului European. Culmea, cu doua zile inainte de reuniune,  a avut loc spargerea de la muzeul olandez, data de romani.

 

Olanda, tot timpul, a criticat Romania ca este o tara nesigura, unde infractorii zburda in libertate. Cat de raspicat mai poti vorbi la Consiliu, dupa disparitia celor 7 capodopere din Rotterdam? Dc news titra anul trecut ca motivul opozitiei Olandei la aderarea Romaniei ar fi Portul Constanta, care ar putea ameninta suprematia Portului Rotterdam.

 

Cei 3 romani arestati in legatura cu jaful de la muzeul olandez ar putea fi niste simpli pioni. Depinde ai cui.