Cristian Boureanu, condamnat la 4 ani şi 3 luni închisoare pentru trafic de influenţă

În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu, la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă, Mircea Ionuţ Costea (cumnatul lui Mircea Geoană) – la 7 ani închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită, Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor) – 5 ani şi 6 luni închisoare pentru luare de mită. Mihaela Mititelu, o apropiată de conducerea Companiei Naţionale CFR, a primit 4 ani pentru complicitate la trafic de influenţă.

Citeşte şi: Cristian Boureanu şi-a tras iubită model! Cine este şi cu ce se ocupă Cristina Belciu, noua parteneră a fostului politician FOTO

Cristian Boureanu a fost trimis în judecată în 15 noiembrie 2019, fiind acuzat de acuzat de trafic de influenţă, alături de naşul său de cununie nimeni altul decât Sebastian Vlădescu.

Faptele de corupţie de care îi acuză DNA au fost săvârşite în perioada 2005 – 2017. În anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii consorţiului de firme austriece Swietelsky – Wiebe – Takenaka au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, şi cu o persoană apropiată de conducerea CNCFR, respectiv Mihaela Mititelu, să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

Alte articole

Cristian Boureanu își menține titlul de crai! Cu ce brunetă misterioasă a fost surprins milionarul

În ce relații mai sunt Cristian Boureanu și Cristi Borcea, după ce fostul patron al lui Dinamo i-a ”suflat-o” pe Valentina Pelinel: ”Mă văd cu el destul de des, ce să fac?”

În schimbul acestor sume, oficialii români au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi.

„O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006 – 2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii. Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia. În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuţ a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administratorul unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro. A doua etapă – în cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de Finanţe), Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu”, arată DNA. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate.

Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe cinci niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.

În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora. Conform DNA, în acest mod, Sebastian Vlădescu a primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu a primit 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu a primit 2.111.799 euro.

Totodată, directorului companiei străine, Josef Hornegger, i-a revenit suma de 1.100.000 euro.

Potrivit DNA, diferenţa dintre sumele transferate de compania străină şi cele primite de inculpaţi o reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizare a circuitelor financiare (înfiinţare şi funcţionare companii offshore, comisioane bancare, taxe), precum şi foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.

Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore şi pentru identificarea bunurilor deţinute de inculpaţi pe teritoriul altor state, DNA a cooperat cu organele judiciare din şapte jurisdicţii (Austria, Elveţia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania şi Bulgaria).