Cum va fi afectată România de decizia lui Putin de a cere plata contractelor în ruble. Virgil Popescu: „Nu se poate modifica unilateral”

România nu are contracte directe cu Gazprom, nici companiile private şi nici Romgaz nu au, şi nu cred în posibilitatea schimbării în România a contractelor pentru gaze naturale în ruble, a declarat, joi seara, ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Ursula von der Leyen: „Rusia nu va putea solicita plata în ruble pentru gaze şi petrol, fiindcă ar fi o încercare clară de evitare a sancţiunilor”
„România nu are contracte directe cu Gazprom, companiile din România private, sau Romgaz, nu au contract cu Gazprom. Sunt diverşi intermediari, traderi de gaze, care au contracte în special cu companii private din România şi vând gazul pe piaţa românească în lei. Acum, cum e contractul, sunt convins că nu e în ruble contractul între companii şi mi-e greu să cred că poate fi schimbat aşa de pe o zi pe alta între o companie intermediară şi o companie privată. Eu nu cred în posibilitatea schimbării în România a contractelor în ruble. Şi apoi este problema acelor companii intermediare care au contact la rândul lor cu Gazprom”, a spus Virgil Popescu la Digi 24.

El a subliniat că un contract nu poate fi modificat unilateral şi că hub-urile de gaze europene sunt în euro, iar anunţul Rusiei că nu va mai accepta plăţi în dolari sau euro pentru livrările sale de gaze naturale către UE ci doar în ruble a fost făcut pentru a pune presiune pe consumatori.

Ucraina solicită UE să nu dea curs cererii Rusiei de a plăti livrările de gaze ruseşti în ruble. Ministrul de Externe ucrainean: „E ca şi cum ar ajuta Ucraina cu o mână, iar cu cealaltă ar ajuta ruşii să omoare ucraineni”
„Un contract nu poate fi modificat unilateral. Nu ştiu cum sunt contractele în celelalte state, nu ştiu nici cum sunt contractele private, dar un contract e o regulă de drept, nu poate fi modificat unilateral, părţile trebuie să cadă de comun acord. Apoi, hub-urile de gaze europene nu sunt în ruble, sunt în euro. Cel din Baumgarten, care e majoritar cu gaz rusesc, e tot în euro. Cel din Amsterdam, TTF din Olanda, e tot în euro. Deci nu vorbim de moneda rublă în tranzacţiile cu gaze naturale. Nu ştiu cum va putea să facă Federaţia Rusă această modificare. Vom vedea în perioada următoare. Cred că nici vremea nu îi ajută ca să zici că e o presiune pe consumatorii de gaze. Deja am ieşit din iarnă, în toată Europa vremea se încălzeşte. Eu cred că a fost aşa, un lucru aruncat pe piaţă azi când se întâlneşte NATO, când se întâlneşte Consiliul European, tocmai pentru a pune o presiune”, a explicat ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Alte articole

Sfaturi utile pentru românii care locuiesc la bloc. Cum poți să plătești mai puțin la întreținere

Scandal uriaş cu citirea contoarelor. Consiliul Concurenţei a declanşat o anchetă

Putin a început şi războiul economic. Acceptă doar ruble pentru gazul şi petrolul rusesc pe care le exportă în Europa
Preşedintele Vladimir Putin a anunţat miercuri că Rusia nu va mai accepta plăţi în dolari sau euro pentru livrările sale de gaze naturale către UE şi a dat termen autorităţilor ruse o săptămână să pună la punct un nou sistem de plăţi în ruble, potrivit AFP.

„Am luat decizia de a pune în practică un ansamblu de măsuri pentru a trece la plata în ruble a gazului nostru livrat ţărilor ostile şi a renunţa în toate plăţile la devizele compromise”, a declarat Putin la o şedinţă de Guvern, precizând că aceasta este o reacţie la îngheţarea activelor Rusiei în Occident, în urma sancţiunilor impuse Moscovei după atacul asupra Ucrainei.

”Solicit guvernului să dea instrucţiunile corespunzătoare către Gazprom pentru a revizui contractele existente. În acelaşi timp, toţi consumatorii străini trebuie să aibă timp pentru efectuarea operaţiunilor necesare”, a indicat liderul de la Kremlin.

Conform lui Putin, prin decizia de îngheţare a activelor Rusiei în străinătate – cum este de exemplu cazul rezervelor Băncii Centrale a Rusiei -, Occidentul a declarat de fapt o suspendare a plăţilor către Moscova şi a pus capăt încrederii în devize precum euro sau dolarul american.

”Este clar că să primim euro, dolari şi alte valute în schimbul mărfurilor noastre nu mai are pentru noi niciun sens”, a explicat Putin, dând de înţeles că ar putea cere plata în ruble şi pentru alte exporturi în afara gazelor naturale.

Guvernul rus a adoptat pe 8 martie o listă cu ţări ”nepritenoase”, în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia acesteia împotriva Ucrainei. Pe listă se regăsesc SUA, Canada, ţările UE, Marea Britanie şi alte ţări europene nemembre ale UE şi din Asia de Sud şi Sud-Est care s-au raliat sancţiunilor.

Virgil Popescu: Fac un apel către benzinari, să le spunem aşa, către deţinătorii de lanţuri de staţii de carburanţi: aşa cum eventual, vedem, cresc preţurile la motorină şi benzină, să vedem că şi scad

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, afirmă că instituţiile statului „urmăresc foarte atent” piaţa de carburanţi din România şi face apel la cei care operează staţii de distribuţie a benzinei şi motorinei ca, aşa cum cresc preţurile la pompă atunci când preţul petrolului se majorează pe plan internaţional, să scadă aceste tarife atunci când pe pieţele internaţionale petrolul se ieftineşte.

„Fac un apel către benzinari, să le spunem aşa, către deţinătorii de lanţuri de staţii de carburanţi: aşa cum eventual, vedem, cresc preţurile la motorină şi benzină, să vedem că şi scad în momentul când cotaţiile (pe pieţele internaţionale scad – n.r.).  Vreau toată lumea să fie corectă. Am văzut că motorina a început uşor să crească. Am discutat şi cu Consiliul Concurenţei, urmăresc foarte atent şi ei, ANPC-ul am văzut că urmăreşte atent şi el. Urmărim foarte atent piaţa”, a declarat Virgil Popescu, joi seară, la Digi 24. Popescu s-a arătat convins că vor mai exista fluctuaţii ale preţurilor carburanţilor la pompă.

Ministrul Energiei a reafirmat că România are suficiente stocuri de carburant, arătând că „nu există absolut nicio problemă cu aprovizionarea cu benzină, cu motorină”. Potrivit lui Popescu, România asigură 30% din consumul intern de petrol din producţie proprie, restul de 70% fiind importuri.