Ministrul Vîlceanu a mai spus că „după 2026, PNRR nu este opozabil oricărei alte decizii pe care România o va lua la momentul acela”.
„După 2026, într-un singur mod poţi să opreşti reformele pe care ţi le-ai asumat prin PNRR, practic să abrogi toate actele normative pe care le-ai elaborat în această perioadă în care trebuie să implementăm PNRR şi să ştiţi că sunt foarte multe. Nu cred că cineva îşi doreşte aşa ceva. România va arăta mult mai solid din punct de vere economic după 2026”, a afirmat ministrul Proiectelor Europene, miercuri, într-o conferinţă de presă, întrebat fiind dacă România poate fi sancţionată în cazul nu continuă reformele demarate prin PNRR după termenul limită de implementare a planului.
Referitor la procentul din Produsul Intern Brut (PIB) care ar urma a fi alocat pensiilor, care este de 9,4% din PIB, conform celor asumate prin PNRR şi asupra căruia partidele din coaliţia de guvernare nu cad de acord, ministrul a spus că „nu se pune problema de sancţiuni” dacă după 2026 acest procent va fi modificat, el explicând că „după 2026 PNRR nu este opozabil oricărei alte decizii pe care România o va lua la momentul acela”.
Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a finalizat noua schemă de ajutor de stat care va susţine, în mod real, finanţarea proiectelor de investiţii cu impact major în economie şi va avea ca efect diminuarea riscurilor de administrare ineficientă a resurselor umane şi financiare ale statului, arată un comunicat de presă al PSD.
Una dintre modificările esenţiale este majorarea plafonului maxim al investiţiei la valoarea de 5 milioane de euro, în paralel cu introducerea unor sectoare eligibile care asigură orientarea resurselor financiare alocate schemei de ajutor de stat către domenii de activitate ce generează un efect multiplicator important în economie, anunţă PSD.
Ministrul Câciu a mai introdus o prevedere extrem de importantă şi anume ca analiza cererilor de acord pentru finanţările depuse să se realizeze într-o ordine determinată pe baza unui punctaj stabilit în funcţie de criterii care asigură atât atingerea obiectivului schemei, cât şi încadrarea în bugetul anual alocat sau în bugetul total al schemei, după caz.
„Fiindcă viteza de reacţie este esenţială în acest moment în care conflictul din Ucraina provoacă dificultăţi economice şi probleme majore pentru lanţurile de aprovizionare, a fost modificată şi durata sesiunilor de depunere a cererilor de acord pentru finanţare la 30 zile lucrătoare, fapt care va da posibilitatea ca un număr cât mai mare de operatori economici să pregătească şi să depună cererile de acord pentru finanţare. În mod natural s-a modificat şi termenul maxim de analiză la 90 zile lucrătoare, atât pentru cererile de acord pentru finanţare cât şi pentru cererile de plată, având în vedere numărul mare de cereri depuse şi de capacitatea administrativă a celor două servicii care analizează cererile respective”, mai indică sursa citată de News.ro.