Florin Cîţu, previziuni sumbre după ce a demisionat de la preşedinţia PNL: „Economia României va avea creştere aproape de zero anul acesta. Cu o probabiliate destul de mare vom intra într-o criză economică severă”

Florin Cîţu consideră că printre principalele măsuri pentru contracararea scăderii economice din cauza crizei de la nivel mondial ar trebui să fie respectarea jaloanelor din PNRR şi reducerea contribuţiilor, care, spune fostul premier, ar avea un impact bugetar cu 6 miliarde de lei mai mic decât pachetul social propus de PSD.

„Economia României va avea o creștere economică aproape de zero anul acesta. Bugetul este construit pe o creștere economică de 4.6%. Cu o probabiliate destul de mare vom intra într-o criză economică severă.

Această prăbușire a economiei nu mai poate fi evitată acum. Este prea târziu.

Acum se pot lua măsuri care să garanteze revenirea puternică a economiei din partea a doua a anului 2023. Fără aceste măsuri, criza economică poate să se întindă până în 2025/2026.

Alte articole

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

RAPORT UniCreditBank: Ne așteptăm la creșterea prețurilor la alimente în 2025. TVA s-ar putea majora cu 2 la sută

1. Menținerea puterii de cumpărare a tuturor românilor prin reducerea contribuțiilor cu 5 puncte procentuale, impact bugetar mai mic cu aproximativ 6 miliarde lei decât pachetul de măsuri sociale prezentat.

2. Accelerarea reformelor: pensii, salarii în sectorul bugetar și administrație. Aceste reforme înseamnă bani din PNRR la bugetul de stat care pot să acopere reducerea veniturilor la buget din reducerea CAS.

3. Implementarea tuturor jaloanelor din PNRR, oricât de grele par. PNRR înseamnă bani la bugetul de stat pentru investiții.

4. Investiții de 7% din PIB de la buget – execuție la final de an.

Citeşte şi: Veste bombă de la Guvern! Salariul MINIM în agricultură ar putea fi mărit la 3.000 de lei! De când se poate aplica?!

5. Rambursarea TVA – până acum sumele rambursate sunt mai mici cu 2 miliarde în comparație cu anul trecut. Asta înseamnă 2 miliarde de lei pe care firmele nu le au în condițiile unei inflații galopante. Dacă nu se rambursează tot TVA, o mare parte din firme își vor înceta activitatea.

6. Menținerea deficitului bugetar în parametrii anunțați la începutul anului. Așa se câștigă încrederea investitorilor. Așteptările de creștere a prețurilor vor scădea și imediat vor scădea și dobânzile la care se împrumută România. Asigurarea investitorilor că România menține traiectoria de reducere a deficitului bugetar în perioada următoare.

7. Decontarea la timp a concediilor medicale. Restanțele statului pentru firme înseamnă creșterea riscului de faliment pentru aceste firme.

8. Încurajarea comerțului liber. Orice interdicție aplicată exporturilor o să fie imediat contracarată cu interdicții pentru exportul unor bunuri în România. Acest lucru va duce la penurie, creșteri de prețuri și falimentul unor companii.

9. Atragerea de investitori pentru reforma companiilor de stat. Fără acești investitori presiunea pe bugetul de stat o să fie prea mare și până la urmă statul o să fie forțat să declare faliment pentru industrii întregi.

10. Alocarea resurselor în economie pe baza prețurilor formate în economie, nu pe baza unor decizii luate de un grup restrâns de politicieni.

Nicio propagandă nu poate să omoare adevărul. Doar competiția, liberă și transparentă, este soluția pentru o economie puternică și avansată.”, a scris Florin Cîţu pe Facebook.

Citeşte şi: Marcel Ciolacu, scenariu după terminarea războiului: „Reconstrucţia Ucrainei trebuie să pornească cu un hub pe teritoriul României”