Marcel Ciolacu a precizat că întreg pachetul „Sprijin pentru România” va fi prezentat luni deaorece este „aşteptat de către români şi de către mediul de afaceri şi foarte necesar pentru această perioadă prin care trece şi România împreună cu întreaga Europă”.
„E un pachet de aproape 17,3 miliarde. De data aceasta, pe partea economică sunt prinse măsuri şi bugetate mai mult decât măsurile sociale. S-a găsit o deschidere şi la comisarii europeni pentru măsurile sociale, aproape 7,2 miliarde să fie prinse din fonduri europene din exerciţiul financiar 2016-2020 care oricum ar mai fi avut o perioadă scurtă de implementare.
Măsurile economice sunt preponderente în acest pachet şi sunt anumite măsuri care au efect imediat. Pentru prima oară un Guvern vine cu măsuri să prevină anumite efecte ale crizei din energie şi ale războiului”, a declarat Marcel Ciolacu.
Liderul social-democrat a menţionat că un capitol important în pachetul de măsuri va fi reprezentat de agricultură
„Un capitol important va fi agricultura, industria alimentară şi procesarea produselor româneşti pe teritoriul României, cu scheme de ajutor de stat”, a menţionat Ciolacu.
„De obicei, ce cumpăram cu 35 de lei, acum te încadrezi la 50 de lei”, a răspuns Ciolacu după ce a fost întrebat cât costă coşul lui de cumpărături după valul de scumpiri.
„Uleiul a ajuns 10 lei. Ce cumpăram cu 200 de lei cumpărăm acum cu 300-350 de lei. Sunt în jur de 12 milioane de cetăţeni români care vor fi într-un mod sau altul – fie că le apărăm locurile de muncă, fie că le dăm copiilor bani să prevenim abandonul şcolar, fie le mărim tichete de masă, fie că mărim norma de hrană în spitale, în centrele de plasament şi azilele de bătrâni”, a explicat Marius Budăi, ministrul Muncii.
„Nu am vorbit niciodată despre o iminentă criză economică. O criză economică devine iminentă în momente în care state mult mai dezvoltate decât România, de exemplu, Germania, intră într-o recesiune.
Cu adevărat, anul acesta România nu va mai avea o creştere economică cum o gândisem cu peste 4%. Părerea mea e că ne vom încadra cu o creştere ceonomică de 2,2, sau 2,4%, estimată în acest moment.
În funcţie de cât de eficient este Guvernul şi cât de repede se implementează aceste măsuri s-ar putea să maximimăm acest lucruri şi să depăşim aceste previziuni economice pe care le fac de obicei organismele internaţionale. Este prima oară când se vine şi cu măsuri preventiv în viziunea Guvernului. Dacă am fi avut aceeaşi abordare şi cu preţul energiei, sunt ferm convins că azi am fi fost mai lejeri şi mai optimişti”, a precizat preşedintele PSD.
Întrebat despre afirmaţiile vicepremierului Kelemen Hunor care a avertizat despre o iminentă criză economică, Marcel Ciolacu a recunoscut că „trecem printr-o perioadă complicată”.
„Întotdeauna am fost obişnuiţi cu o singură criză. Avem acum pandemia, criza energetică, economică şi război.
Domnul Kelemen Hunor a spus corect ce gândeşte şi cred că din prisma faptului că este vicepremier.
Toţi cei care formăm coaliţia ne dorim un Guvern eficient. E normal să tragem un semnal de alarmă (…) La fel ca la pandemie, această perioadă nu poate fi depăşită decât printr-un efort comun”, a menţionat liderul social-democrat.
Cât despre posibila îngheţare a salariilor în condiţiile în care a fost depăşit pragul de 50% din datoria publică din PIB, preşedintele PSD exclude îngheţarea salariilor.
„Nu se vor îngheţa salariile! Ne-am întoarce când a mai fost în criză economică şi am făcut aceeaşi greşeală. Am stopat şi consumul şi economia şi am văzut ce dezastru a fost! Vom veni cu o altă politică publică pe acest domeniu.
A venit partea importantă din împrumut de la PNRR că s-a depăşit datoria publică”, a afirmat Marcel Ciolacu.
La rândul său, ministrul Muncii, Marius Budăi, a afirmat că Guvernul va veni cu măsuri pentru a-i ajuta pe românii vulnerabili.”
„Noi, PSD, nu suntem cei care promovează tăierea sau îngheţarea de venituri. Avem cu totul altă gândire. Începem aceste măsuri în primul rând pentru cetăţenii vulnerabili”, a afirmat Marius Budăi.
„Când am preluat această guvernare aveam 49,8% şi tot atrăgeam atenţia, existând deficitul bugetar trebuie să faci împrumuturi ca să-l acoperi. Ştiam că suntem în situaţia aceasta. Nu suntem singurul stat european. Există ţări mai dezvoltate – Italia, Spania şi Portugalia. Portugalia a avut şi 145%. Depăşirea datoriei publice în acest ţări a fost preponderent pentru investiţii.
Are legătură şi cu PNRR. Automat au venit cele două tranşe şi a crescut datoria publică”, a afirmat Ciolacu.