Există un acord pe fond, dar şefii de state şi de Guverne nu au discutat încă „forma juridică” pe care o vor lua aceste reforme, un subiect care riscă să pună probleme, a declarat unul dintre diplomaţii citaţi.
Problema este dacă această reformă va fi realizată prin schimbarea tratatului UE sau printr-un acord interguvernamental doar la nivelul ţărilor din zona euro, opţiune care pare privilegiată cu riscul diviziunilor între europeni. Această problemă face obiectul unor dezbateri aprinse.
Un alt diplomat a explicat că strategia preşedintelui Consilului European Herman Van Rompuy este de a discuta întâi despre fond. După ce va exista un acord complet asupra conţinutului, liderii vor vorbi despre forma juridică.
„Pactul bugetar” convenit de UE reia global propunerile franco-germane şi pe cele ale lui Herman Van Rompuy şi ale preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, potrivit unui proiect de declaraţie finală obţinut de AFP.
Fiecare stat din zona euro va trebui să adopte o „nouă regulă bugetară” la „nivel constituţional sau echivalent”, care să afirme că bugetul naţional „trebuie în principiu să fie la echilibru„.
Este prevăzut, de asemenea, să devină aproape automate sancţiunile pentru ţările al căror deficit public depăşeşte 3 la sută din PIB sau în care nivelul datoriei globale creşte prea mult.
În ceea ce priveşte un alt subiect la fel de important, protecţia zonei euro contra crizei, liderii celor 27 de state UE nu au ajuns la un acord privind „instrumentele” financiare pentru a contracara propagarea, au precizat sursele citate.
Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a declarat că acord pentru consolidarea disciplinei bugetare în zona euro va fi închiat de cele 17 state membre ale acesteia, cărora li se vor alătura alte şase ţări care nu aderă la moneda comună, fără a numi ţările respective.