CE publică raportul MCV: se aşteaptă CRITICI privind CSM, imunităţile aleşilor şi statul de drept

Este de aşteptat, luând în calcul inclusiv declaraţii oficiale ale autoriţărilor române sau ale unor oficiali UE, ca raportul să fie unul negativ, care să evidenţieze nemulţumirile Comisiei legate de lipsa unor progrese în funcţionarea unor instituţii cum ar fi CSM, precum şi de recentele reglementari adoptate la Bucureşti în legătură cu imunitatea parlamentară.

Raportul vine în contextul în care preşedintele Băsescu a respins propunerile ministrului Justiţiei pentru funcţiile de procurori şefi, criticând procedura de selectare a celor nominalizaţi. Preşedintele a decis, recent, să respingă propunerile privind numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Tiberiu-Mihail Niţu, şi, respectiv, de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Ioan Irimie, trimise de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru.

De asemenea, documentul Comisiei este publicat în contextul în care activitatea CSM este afectată de dispute interne. După alegerile din 4 ianuarie din CSM, în urma cărora procurorul Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă preşedintele Consiliului, Secţia pentru Judecători a cerut demisia de onoare a acesteia şi, totodată, a solicitat judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Danileţ să renunţe la candidaturile la funcţia de vicepreşedinte al Consiliului, considerând că „procedura alegerii actualei conduceri s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale”.

Mark Gray, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat pentru MEDIAFAX că e de aşteptat ca problema conflictului de la CSM să fie reflectată în raportul MCV.

Alte articole

Culmea tupeului! Daniel Horodniceanu nu va fi sancționat pentru abuz în serviciu. ICCJ a respins recursul Inspecţiei Judiciare împotriva deciziei CSM

Fiul procurorului Daniel Horodniceanu a câștigat un concurs organizat de CSM, unde tatăl său este vicepreședinte. Ce salariu câștigă

Imunitatea aleşilor

O altă problemă care va fi abordată în raport este legată de recentele reglementări adoptate în Parlament cu privire la imunitatea aleşilor. Comisia Europeană îşi va prezenta, în raportul despre MCV punctul de vedere privind prevederile adoptate de Parlamentul României în legătură cu imunitatea parlamentarilor, a declarat, recent, Mark Gray, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Parlamentul a adoptat, recent, proiectul de modificare a Statutului deputaţilor şi senatorilor. A fost menţinut amendamentul preşedintelui Comisiei Juridice din Senat, Tudor Chiuariu, de eliminare a prevederii prin care mandatul înceta la data rămânerii definitive, prin neatacare, a raportului ANI.

Mandatul unui senator sau deputat va înceta, din motive ce ţin de incompatibilitate, la data menţionată în cuprinsul demisiei pentru incompatibilitate, la data adoptării unei hotărâri a Camerei din care face parte parlamentarul sau la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se respinge contestaţia la raportul ANI prin care s-a constatat incompatibilitatea. A fost menţinută prevederea prin care este interzisă angajarea rudelor la cabinetele parlamentare, dar permiţând reangajarea, la dobândirea unui nou mandat, a personalului avut anterior.

România şi spaţiul Schengen

Concluziile raportului CE de miercuri vor avea urmări în procesul de intrare a României în Schengen. Olanda şi Germania sunt ţările care au blocat în ultimele luni o decizie a Consiliului JAI privind aderarea la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, anunţând că pentru a accepta acest lucru aşteaptă progrese în următorul raport MCV al Comisiei Europene care va fi prezentat la sfârşitul acestei luni.

Preşedintele Traian Băsescu declara, după Consiliul European din decembrie 2012, că în anexa concluziilor reuniunii a fost introdusă o solicitare adresată Consiliului JAI ca la reuniunea din 7 martie să analizeze luarea unei decizii privind intrarea României şi Bulgariei în Schengen.

Ambasadorul Germaniei, Andreas Von Mettenheim, şi cel al Franţei, Philippe Gustin, au declarat, săptămâna trecută, că, dincolo de modernizarea tehnică a controlului frontierelor, României îi trebuie pentru aderarea la Schengen progrese în reforma justiţiei şi lupta anticorupţie. Cei doi au subliniat că înţeleg argumentele părţii române privind interesul separării subiectului Schengen de MCV, însă temerile opiniilor publice din ţările Europei de Nord sunt o realitate de care trebuie ţinut cont.

De asemenea, este de aşteptat ca oficialii UE să abordeze, în raport, şi evenimentele politice din România din vara lui 2012. Comisia Europeană a acuzat public, la acea dată, probleme legate de respectarea atribuţiilor Curţii Constituţionale, respectarea prevederilor Constituţiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă şi respectarea independenţei sistemului judiciar. Preşedintele Comisiei Europene i-a transmis premierului Ponta o listă cu 11 puncte obligatoriu de respectat pentru România pentru asigurarea funcţionării statului de drept.

Guvernul a transmis, marţi, un comunicat în care susţine că toate punctele convenite, în vara anului trecut, cu preşedintele Comisiei Europene au fost îndeplinite în totalitate şi asigură că va rămâne „profund angajat” în asigurarea independenţei justiţiei şi întărirea statului de drept.

La rândul său, premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că anticipează faptul că Raportul MCV va conţine şi critici, acestea fiind însă adresate altor instituţii şi nu Guvernului, care a îndeplinit ceea ce a ţinut de activitatea sa.