Preşedinte CNA: E stringent necesar să modificăm legislaţia în acord cu raportul MCV

„Consider că Comisia ne-a sugerat corect o revizuire a normelor existente tocmai în spiritul de a garanta faptul că libertatea presei este însoţită de o protecţie corespunzătoare a instituţiilor şi nu în ultimul rând a drepturilor fundamentale ale omului. Ceea ce vreau să precizez este că libertatea de exprimare este un drept fundamental, dar nu şi absolut, şi el se supune întotdeauna unor criterii juridice. De aceea cred că în acest moment pentru Consiliul Naţional al Audiovizualului este foarte importantă precizarea Comisiei şi dacă aş pleca de la un fapt care mi s-a întâmplat chiar astăzi, în care o vedetă de televiziune a încercat să pledeze că abuzul asupra unei instanţe reprezintă un pas mare spre închiderea CNA, mă bucur să aflu că recomandarea Comisiei înseamnă să începem să avem proprietatea termenilor, să înţelegem necesitatea armonizării Codului audiovizual cu evoluţia societăţii şi să facem ceea ce cer de la începutul mandatului meu, acest parteneriat între CNA şi toţi ceilalţi actori de pe piaţa audiovizualului”, a declarat preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA).

Întrebată dacă intenţionează să propună modificări ale legislaţiei audiovizualului, în acord cu recomandările din raportul MCV, Laura Georgescu a spus: „Este stringent necesar să fac acest pas. Am o experienţă îndelungată cu relaţia cu Bruxellesul şi în secunda în care ei fac o recomandare au deja destule probe că lucrurile au derapat”.

Pe de altă parte, şi Narcisa Iorga, membru al CNA, a declarat după publicarea raportului MCV, că libertatea de expresie are limitări prevăzute de Constituţie, iar campaniile de denigrare şi intimidare duse împotriva unor instituţii şi autorităţi publice nu au nicio legătură cu profesia de jurnalist.

„Libertatea de expresie are, totuşi, limitări prevăzute de Constituţia României, de Codul civil, nu neapărat şi doar de Legea audiovizualului. Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. Or, campaniile de denigrare şi intimidare duse împotriva unor instituţii şi autorităţi publice, împotriva unor persoane publice care fac parte din aceste instituţii şi aflate în exercitarea mandatului în momente decizionale, nu au nicio legătură cu profesia de jurnalist”, a spus Narcisa Iorga.

Ea a precizat că astfel de campanii de intimidare şi denigrare au fost duse împotriva unor membri ai Curţii Constituţionale a României şi ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), astfel nefiind respectate legile, etica şi codurile profesionale.

„Nu au fost respectate prevederile legale privind principiul informării corecte a publicului, care presupune confruntarea şi echilibrul unor puncte de vedere aflate în opoziţie, nu s-a făcut distincţia între fapte şi opinii. Au fost aduse prejudicii grave de imagine unor persoane şi instituţii fundamentale ale statului, pe de o parte, iar pe de altă parte, publicul a fost privat de formarea unei opinii libere cu privire la faptele prezentate”, a spus Narcisa Iorga.

Potrivit Narcisei Iorga, Consiliul Naţional al Audiovizualului a ţinut patru şedinţe publice în toamna anului 2012, pe 18 septembrie, 2 şi 10 octombrie şi 8 noiembrie, „fără să reuşească să ia o decizie sancţionatorie la adresa postului Antena 3, care a difuzat mai multe emisiuni încadrate în campanii de denigrare a unor instituţii şi persoane din cadrul puterii judecătoreşti”.

„Dezbaterile din cadrul Consiliului au relevat încălcări de la legislaţia audiovizualului, dar nu a fost adoptată nicio măsură sancţionatorie. Acesta a fost motivul care a determinat la acea dată o reacţie din partea a cinci membri CNA, printre care mă număr şi eu, faţă de modul în care Consiliul, prin votul unor membri, a legitimat şi a încurajat repetarea şi multiplicarea unor astfel de abateri de la lege”, a spus Narcisa Iorga.

Totodată, Narcisa Iorga spune că „spaţiul audiovizual este într-o stare accentuată de degradare”. „Am făcut o sinteză a sancţiunilor aplicate pe parcursul anului 2012 de către CNA, din care rezultă că, din numărul total de 320 de sancţiuni aplicate, numai trei sancţiuni au fost în cuantumul maxim prevăzut de lege, în condiţiile în care spaţiul audiovizual este într-o stare accentuată de degradare. Acest calcul simplu arată ineficienţa Consiliului şi nu a legii audiovizualului. Arată, din punctul meu de vedere, necesitatea responsabilizării membrilor CNA, cu atât mai mult cu cât există astăzi o nouă conducere a acestei autorităţi. Poate că ar fi necesară şi o cuantificare prin lege a sancţiunilor în funcţie de gravitatea faptelor şi de istoricul sancţiunilor primite de un post de radio sau de televiziune, astfel încât CNA, prin votul totalmente subiectiv al majorităţii membrilor, să stabilească sancţiuni minore pentru fapte grave”, a mai spus Narcisa Iorga.

Comisia Europeană a afirmat, în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), publicat miercuri, că au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum şi îndoieli privind eficacitatea supravegherii desfăşurate de CNA, fiind necesară revizuirea normelor pentru garantarea protecţiei instituţiilor.

Comisia abordează, în raportul MCV, rolul mijloacelor de informare în masă. „Au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum şi anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activităţii de supraveghere desfăşurată de Consiliul Naţional al Audiovizualului”, se arată în raport.

Conform Comisiei, situaţia sugerează necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoţită de o protecţie corespunzătoare a instituţiilor şi a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum şi pentru a pune la dispoziţie măsuri reparatorii eficiente.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat, miercuri, că executivul Uniunii Europene a primit plângeri de la reprezentanţi ai CC, CSM şi ICCJ printre altele în legătură cu atacuri de intimidare şi hărţuire prin media. El a spus că au existat multe cazuri, nu doar unul sau două, în care reprezentanţi de înalt nivel au fost supuşi presiunii prin intermediul presei.

El a mai spus că, pe de o parte, jurnaliştii s-au plâns, apoi a văzut „cum se duc campanii împotriva unor persoane din sistemul judiciar”.

„Nu mă apuc acum să spun cutare sau cutare ziarist sau publicaţie, însă ceea ce s-a constatat a fost că am primit plângeri de la tot felul de la organisme din domeniul reformei justiţiei. Avem mai multe exemple din partea anumitor persoane care ne-au semnalat aceste lucruri. Au fost semnalate aceste chestiuni şi de aceea acest fragment se regăseşte în raport şi din acest motiv se face trimitere, de pildă, la CNA. Cred că în ultimele şase luni am auzit tot felul de declaraţii făcute de toate părţile eşichierului politic. E important că nu s-a constatat ca principalele personalităţi politice să spună în ultimele şase luni: «staţi putin, se exagerează». Cred ca raportul este elocvent”, a adăugat Gray.