EXCLUSIV. Alexandru Rafila: „România nu era obligată să accepte acele tranşe de vaccin”

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, afirmă că România a primit, în luna mai a anului trecut, o „solicitare expresă” prin care i se cerea să spună dacă doreşte cota-parte de vaccin anti-COVID achiziţionată la nivelul Uniunii Europene, însă nimeni din România nu a răspuns, iar în aceste condiţii a fost considerat acord tacit, astfel că România a contractat 39 de milioane de doze pentru anul în curs şi anul următor. Rafila reiterează că în cursul anului 2021 România ar fi avut posibilitatea de a refuza unele tranşe de vaccin anti-COVID.

Alexandru Rafila aruncă vina pe miniştrii USR pentru dozele suplimentare de vaccin. „Puteau să accepte sau nu achiziţia de vaccin”

„Eu sunt mai puţin familiar cu ceea ce s-a întâmplat în cursul anului 2021, dar câteva concluzii pot să trag. Practic, acordul cadru acesta care a fost semnat de Comisia Europeană pentru statele membre prevedea livrarea vaccinurilor, tuturor tipurilor de vaccin, în tranşe pentru statele membre şi cantităţile care au fost contractate făceau posibilă vaccinarea întregii populaţii europene cu fiecare dintre aceste vaccinuri. Pentru că aceste aranjamente, aceste agreement-uri au fost făcute înainte ca vaccinurile să fie autorizate, nu se ştia în momentul respectiv care dintre ele va primi sau nu va primi autorizaţia”, a declarat Alexandru Rafila, marţi seară,  în exclusivitate la România Tv. 

Polonia refuză să plătească şi să primească noi livrări de vaccinuri anti-Covid

Alte articole

Scandal în Sănătate, medicii cu vârsta de pensionare nu mai pot profesa. Alexandru Rafila: „Trebuie să găsim o soluţie”

Salarizarea doctorilor se schimbă. Rafila anunţă că medicii vor fi plătiţi „per performanţă”

Întrebat dacă România era obligată să accepte achiziţionarea unor tranşe de vaccin, ministrul Alexandru Rafila a răspuns negativ.

„Nu, pentru că la fiecare tranşă de vaccinuri făcută de un producător – producătorul x să spunem, nu vreau să fac nominalizări – ţara era notificată şi trebuia să spună: da sau nu, vreau să primesc cota parte din tranşa respectivă, cota parte însemnând procentul din populaţia Uniunii Europene care îi revine României, undeva în jur de 4,5% din populaţia Uniunii Europene. Nu trebuia să ne opunem, puteam să spunem că nu le dorim (dozele de ser – n.r.). Exista posibilitatea pentru tranşele din 2021, pentru unele dintre ele exista această posibilitate. Iar în luna mai a existat o solicitare expresă care se referea la livrările din anul 2022 şi 2023, a existat un interval de câteva zile în care puteam să spunem «da, dorim sau nu dorim», sau puteam cel puţin să încercăm să spunem ceva, în lipsa unui răspuns s-a considerat o aprobate tacită şi, ca urmare a acestei aprobări tacite – nu am avut niciun fel de intervenţie practic noi – s-a semnat acel document care stipula că pentru 2022 şi 2023 se va achiziţiona o cantitate de 39 de milioane de doze”, a adăugat ministrul.

Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a declarat, marţi, despre acuzaţiile aduse de liderul PSD Marcel Ciolacu privind achiziţia de vaccinuri, în perioada în care a fost premier, că ”putem să o anchetăm pe Ursula von der Leyen, să vedem ce a avut în cap când a făcut acest contract cu toată Uniunea Europeană”.

”Putem să băgăm şi iertarea de datorii pe care o facem către sectorul Apărare, de ce dăm bani unei bănci precum CEC”, a mai spus Cîţu.
Fostul premier a adăugat că trebuie văzut ce s-a achiziţionat până acum, ce s-a folosit. ”De acum încolo, avem un guvern care trebuie să ia decizii, vrea să meargă mai departe, nu vrea să meargă mai departe”, a mai afirmat Cîţu, adăugând că ministerul Sănătăţii putea să spună că nu face comanda şi Ministerul de Finanţe că nu face plata.

Fostul ministru al Sănătăţii Ioana Mihăilă a afirmat, marţi, că, în timpul mandatului său, de câte ori s-au aprobat noi comenzi de vaccinuri anti-COVID, a decis să se comande numărul minim pe care acordurile îl permiteau. „În mandatul meu, surplusul de Pfizer şi Moderna a fost vândut la timp (…) iar banii au intrat în bugetul statului. E adevărat, e foarte multă muncă. Şi ştim cu toţii că domnul ministru se simte mult mai confortabil prin fotoliile televiziunilor, în faţa camerelor, decât la biroul din minister”, a susţinut Mihăilă.