Tradiţii de Paşte. Cele mai bizare obiceiuri păstrate din vremuri străvechi în România

Printre cele mai cunoscute tradiţii de Paşte sunt participarea la slujba religioasă a Învierii Domnului şi tradiţionala masă cu ouă roşii, ciorbă şi friptură de miel, cozonac şi pască. Sunt, însă, locuri din România unde se păstrează de sute sau chiar mii de ani obiceiuri specifice zonei.

Tradiţii de Paşte. Cele mai bizare obiceiuri păstrate în România. De la împuşcatul cocoşului, la alergatul prescurii

În câteva sate de pe Valea Mureşului, oamenii cred că cei care trec în nefiinţă în Săptămâna Mare ajung în Iad. Din bătrâni se spune că porţile Raiului sunt închise în zilele Patimilor, de la Florii până în Sâmbăta Mare.

O altă datină este că în noaptea de Înviere în toate curţile să fie aprins câte un foc. Acesta trebuie să ardă până dimineaţă pentru a purifica gospodăriile sătenilor.

În Ţara Haţegului, oamenii din două sate ce aparţin comunei Densuş păstrează un obicei neobişnuit, cunoscut sub numele de „împuşcatul cocoşului”.

Mai mulţi tineri se împart în două grupe şi se duc la marginea satului cu un cocoş, de obicei negru, care e legat de un copac. Pădurarul îi învaţă să tragă cu puşca, iar grupul care reuşeşte să împuşte cocoşul care se mişcă şi se zbate îl primeşte drept trofeu, potrivit Pressalert. În schimb, tinerii din grupul care a pierdut organizează hora satului, plătesc lăutarii şi se ocupă de mâncarea şi băutura tuturor invitaţilor. În această zonă a ţării, semnificaţia acestui obicei e acela de a alunga spiritele rele din sat.

Puţini ştiu că împuşcatul cocoşului este o tradiţie care mai este respectată în comuna Apaţa din Braşov, precum şi în comunităţile săseşti.

Citeste si Masa de Paşte, o adevărată bombă pentru ficat. Poate conţine până la 152 de E-uri şi peste 200 grame de zahăr

Zona în care de Paşte fetele şi femeile sunt stropite cu parfum

Mormâlanii din Valea Jiului sunt una dintre cele mai vechi comunităţi rurale din România. Ei se consideră urmaşi ai dacilor. Tradiţionalele costume pe care încă le poartă sunt asemănătoare cu ale dacilor imortalizaţi pe Columna lui Traian. De Paşte, momârlanii au, la rândul lor, numeroase tradiţii pe care le respectă.

Oamenii locului spun că acela care nu-şi ţese o străiţă nouă în săptămâni de post nu iese pe uliţa satului în prima zi de Paşte. De asemenea, în a doua zi a sfintei sărbători, băieţii şi bărbaţii merg din casă în casă şi stropesc fetele şi femeile cu parfum.

Ce este alergatul prescurii şi obiceiul steagului de Paşte

Alergatul prescurii este un al obicei bizar care este păstrat în a doua zi de Paşte. Sunt formate două cete de tineri. Una aleargă până la biserică de la marginea satului, iar cealaltă care se află deja acolo trebuie să mănânce prescura pregătită de gospodinele din sat, înainte ca cei care aleargă să ajungă la biserică. Dacă cei care alergă ajung înainte ca ceilalţi să termine de mâncat prescura, sunt declaraţi câştigători, iar în caz contrar, sunt învinşi.

În unele sate din Ţara Zarandului există aşa-numitul obicei al steagului, confecţionat dintr-o pânză albă care simbolizează giulgiul lui Iisus Christos. Aceasta este brodată cu motive populare şi pe ea se află imaginea Mântuitorului.

Pânza se prinde de un băţ lung de trei-patru metri, decorat cu mai multe fâşii tricolore, în prima zi de Paşti de duce la biserică şi la cimitir, unde e sfinţit de preotul satului, iar apoi e purtat din casă-n casă, cu urarea „Hristos a Înviat!”.

În cea de-a treia zi de Paşti se aşează în clopotniţa bisericii, unde e păstrat până în anul următor.

Citeste si Mihaela Bilic trage un semnal de alarmă: „Este cea mai mare greșeală pe care o facem la masa de Paște”