Ministrul Finanţelor, optimist cu privire la creșterea economică: „Măsurile guvernamentale ne dau perspectiva menţinerii într-o zonă de creştere economică similară cu angajamentele iniţiale”

Ministrul Finanţelor, optimist cu privire la creșterea economică. Adrian Câciu a subliniat că, pentru a avea o creştere economică ridicată în acest an, este necesară stimularea cu predilecţie a sectorului de construcţii şi a agriculturii.

Ministrul Finanţelor: Pentru a avea o creştere ridicată în acest an este necesară stimularea rapidă a economiei, cu predilecţie a construcţiilor şi agriculturii

„Prognozele avute în vedere de către principalele instituţii financiare internaţionale au redus anticipaţia de creştere economică pe anul 2022 pentru România, însă acţiunile guvernamentale din pachetul ‘Sprijin pentru România’, axate pe stimuli pentru investiţii private în proporţie de peste 60% din anvelopa bugetară alocată, respectiv 10,4 miliarde lei din 17,3 miliarde lei, ne dau perspectiva menţinerii într-o zonă de creştere economică similară cu angajamentele iniţiale, evident cu condiţia ca stimulii să ajungă la timp şi ţintit în economie.

O să avem în curând, la jumătatea lunii mai, şi datele semnal cu privire la PIB pe trimestrul I, iar elementele de proiecţie pe primele două luni ne arată semne de inversare a trendului din trimestrul IV 2021, respectiv o uşoară revenire”, a declarat Câciu în Parlament.

Citeşte şi Veşti proaste pentru românii cu credite în lei. Indicele ROBOR la 3 luni se apropie de 5%. Cu cât cresc ratele

Alte articole

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

RAPORT UniCreditBank: Ne așteptăm la creșterea prețurilor la alimente în 2025. TVA s-ar putea majora cu 2 la sută

Ministrul a mai explicat că, în paralel, creşterea colectării veniturilor bugetare şi accesarea fondurilor europene „au fost, sunt şi vor fi priorităţi ale actualului Guvern”. Astfel, în primul trimestru al anului 2022, s-au încasat cu peste 21% mai multe venituri decât în perioada similară a anului trecut, respectiv cu 18,2 miliarde lei mai mult, de la 85,8 miliarde lei în 2021 la 104 miliarde lei în 2022. Creşterea colectării veniturilor fiscale a înregistrat un plus de 21,8%, iar a contribuţiilor de asigurări de 9,2%.

De asemenea, a mai spus ministrul, conform datelor pentru primul trimestru, se înregistrează o creştere de 67% a sumelor provenite din fonduri europene, respectiv 8,1 miliarde lei faţă de 4,9 miliarde lei anul trecut.

„În materie de cheltuieli publice, avem în vedere o eficientizare a execuţiei bugetare a acestora coroborată cu prioritizarea cheltuielilor pe investiţii şi mai ales pentru investiţii în derulare, investiţii mature. Pentru a avea o creştere economică ridicată în acest an este necesară stimularea rapidă a economiei, cu predilecţie pe sectorul de construcţii şi agricultură, care s-au manifestat sub potenţial la finalul anului 2021, coroborat cu abordarea angajată de continuare a consolidării fiscale şi de creştere a colectării veniturilor bugetare şi absorbţie accelerată a fondurilor europene avute la dispoziţie. Datele de pe primul trimestru ne confirmă că suntem în această ipostază şi veniturile, mai ales din fonduri europene, sunt într-o creştere accelerată”, a punctat Adrian Câciu.

Ministrul Finanţelor a subliniat că, la începutul anului 2022, România înregistra o datorie publică de 49% din PIB, în creştere cu 13,7 puncte procentuale faţă de 2019 şi cea mai mare creştere din ultimii 30 de ani, valoarea nominală fiind mai mare cu 203 miliarde lei.

„De asemenea, România se afla în procedura de deficit excesiv, declanşată în aprilie 2020 ca urmare a înregistrării în 2019 a unui deficit de 4,3% din PIB, respectiv în 2020 de 9,3% din PIB, sens în care s-a asumat un angajament de reducere a deficitului până la finalul lui 2024, cu un calendar ce prevede, sau prevedea, un deficit de 8% în 2021, de 6,2% în 2022, 4,4% în 2023 şi 3,9% în 2024. Referitor la acest aspect (…) precizez că România a reuşit să închidă anul 2021 cu o ţintă de deficit mult mai curajoasă, respectiv 7,15% din PIB, deficit ESA, faţă de 8% cel programat”, a mai spus Câciu.

El a semnalat că dobânzile la care se împrumuta România la preluarea guvernării erau de 5,5%, în creştere de 2,11 ori faţă de începutul anului 2021, când se situau la 2,6%. Totodată, inflaţia era de 7,8%, în creştere de 3 ori faţă de începutul anului 2021. Deficitul de cont curent a încheiat anul cu 7% din PIB, în creştere cu 2 puncte procentuale faţă de 2020, iar economia a încetinit în ultimul trimestru al anului trecut, ceea ce a făcut ca în 2021 să se înregistreze o creştere economică de doar 5,9% faţă de 7% prognozat.

„Am declarat încă de la începutul mandatului că suntem într-o situaţie complicată, cu pronunţate dezechilibre macroeconomice a căror ajustare necesită timp şi acţiuni concrete şi consecvente la nivel guvernamental şi economic pentru a se reveni într-un cadru macroeconomic sustenabil. Primele acţiuni concrete au fost acelea de reducere a deficitului pe anul 2021, atât pe cash, cât şi pe ESA, faţă de programări şi rectificările bugetare, astfel că am încheiat anul 2021 cu un deficit cash de 6,7% faţă de 7,13% programat (…) Reducerea deficitului s-a făcut atât pe seama unei colectări mai bune în ultima lună a anului – am avut încasări cu 7 miliarde lei mai mult decât media primelor 11 luni din 2021 – cât şi pe seama unei mai bune gestionări a cheltuielilor publice la final de an. O a doua acţiune concretă care a oferit predictibilitate economiei româneşti a reprezentat-o adoptarea legilor bugetare şi strategiei fiscal-bugetare înainte de începutul anului bugetar 2022”, a afirmat şeful de la Finanţe, potrivit Agerpres.

Acesta a mai menţionat că alte acţiuni care au avut loc şi au loc în aceste zile vizează adaptarea acţiunii guvernamentale la provocările ivite încă de la finalul anului trecut, dar şi odată cu apariţia efectelor economice generate de conflictul din Ucraina, respectiv combaterea creşterii preţurilor la energie şi gaze şi sprijin pentru economia României pentru a putea face faţă costurilor ridicate generate de şocurile în lanţurile de aprovizionare europene în zona combustibililor şi produselor agroalimentare.

Citeşte şi Ministrul Energiei: „România va deveni o ţară independentă energetic şi prin amplasarea primului reactor modular de mici dimensiuni din Europa!”