Alte două cazuri suspecte de hepatită de origine necunoscută în România. UPDATE: O fetiţă are de fapt boala Wilson

UPDATE: Profesorul doctor Dana Tomescu, șefa secției ATI din Clinica Fundeni, a declarat pentru Știrile Pro TV că specialiștii au reușit să descopere ce are fetița, despre care s-a spus inițial că are o formă de hepatită de origine misterioasă: este vorba despre boala Wilson.

”Fetița este într-o stare gravă, într-o insuficiență hepatică acută, printr-o boală Wilson într-o stare acută. În general, aceste forme de prezentare a bolii Wilson sunt letale în afara transplantului. Diagnosticul de boală Wilson, practic s-a confirmat astăzi, din ultimele analize pe care le-am primit de la spitalul Grigore Alexandrescu. E un copil cu multiple probleme, pe lângă această boală hepatică a avut antecendente niște infecții virale, inclusiv probabil o infecție Covid, pentru care există niște anticorpi anti Covid și care au lăsat niște urme.” – a declarat dr. Tomescu.

Ea a mai precizat că starea fetiței este destul de complicată. Fetiţa de 5 ani cu hepatită de cauză necunoscută, transferată la Fundeni. Medicii vor decide dacă are nevoie de transplant
”E anemică, e cu deficit ponderal de câteva kilograme față de cât ar fi trebuit să fie pentru statusul ei, cu un grad de afectare cerebrală și, practic, din punct de vedere al criteriilor pentru transplant hepatic are toate criteriile de transplant, dar cu un prognostic rezervat din punct de vedere al reușitei acestei intervenții chirurgicale, date fiind toate cele pe care le-am spus despre ea.” – a explicat medicul.

Crește numărul cazurilor suspecte de hepatită de origine necunoscută, în România. Alte două cazuri suspecte a fost descoperit la Sibiu. Este vorba despre un băiat de 16 ani şi o fată de 10 ani, ambii din Sibiu. Analizele vor arăta dacă este vorba despre același virus care îmbolnăvește copiii din toată lumea.

Băiatul se află internat în Spitalul de Pediatrie Sibiu, starea lui fiind stabilă și evoluția lent favorabilă.

Citeşte şi: Hepatita „misterioasă” ar putea avea legătură cu COVID.19. Medic: „10 la sută dintre cazuri au nevoie de trasplant hepatic”

„Au fost raportate două cazuri de hepatită de cauză necunoscută, la copii. Primul în 19.04 la un băiat de 16 ani, internat la Pediatrie și al doilea în 26.04, la o fetiță de 10 ani, în prezent externată”, a spus, pentru Ora de Sibiu, Simona Berariu, purtătorul de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Sibiu.

Băiatul este din Buzd (comuna Brateiu), iar fetița este din Șura Mare.

„În prezent fetiţa este externată, cu stare ameliorată. De precizat faptul că fetiţa a urmat anterior internării un tratament cu Albendazol, medicament din grupa preparatelor antihelmintice, fiind activ faţă de diverşi viermi sau paraziţi localizaţi la nivelul intestinului şi al altor ţesuturi din organism”, a explicat dr. Simona Berariu, citată de news.ro.

Astfel, în cazul fetiţei, este luată în calcul şi varianta unei hepatite toxice, din cauza tratamentului urmat.

Primul caz de hepatită de origine necunoscută în România a fost o fetiță de 5 ani din zona București-Ilfov, care a fost internată din data de 4 aprilie în spitalul Grigore Alexandrescu. În cazul ei medicii vor încerca un transplant de ficat. Donatoarea va fi mama fetiţei.

Citeşte şi: Ce simptome are hepatita „misterioasă” care a afectat aproape 200 de copii din întreaga lume, inclusiv România

Medicul Mihai Craiu, avertisment despre hepatita misterioasă care afectează copiii. „Poate contamina o mulțime de produse alimentare care ar putea intra în dieta copiilor”

Medicul pediatru Mihai Craiu a declarat că hepatita misterioasă care se manifestă într-o formă severă în cazul copiilor poate fi produsă de infecții sau prin expunere la substanțe toxice. Din acest motiv, doctorul a atras atenţia că toxina poate contamina o mulțime de produse alimentare care ar putea intra în dieta copiilor, cum ar fi nucile, arahidele, fructele uscate, cerealele sau chiar uleiul alimentar.

Citeşte şi: Copila de cinci ani diagnosticată cu hepatită în mod misterios nu răspunde la tratament. Medicii încearcă să stabilească dacă există vreo legătură cu Covid-ul

„Dacă tot nu știm sigur cine produce hepatita severă care afectează copiii mici, inclusiv în România, este necesar să trecem in revistă ce se știe SIGUR.
Acest mesaj este necesar deoarece noi, românii, foarte emotivi, cum suntem, avem tendința să îmbrațișăm rapid teorii ale conspirației, în fața incertitudinilor.

1. Știm că niciunul din copiii britanici afectați nu a făcut vaccin impotriva COVID-19 (găsiți aici linkuri, în știrea Reuters, către declarațiile oficiale.

2. Știm că afectează în special copiii mici, cu maximum de frecvență până la vârsta de 5 ani

3. Știm că diagnosticul de hepatită acută severă se poate pune ușor, utilizând definiția de caz (vârstă sub 10 ani, hepatită acută cu transaminaze TGO/TGP la valori înalte, peste 500UI/L și analize care exclud infecția cu virusuri hepatitice A-E)

4. Știm că hepatita acută severă, cu evoluție rapidă, poate fi produsă de infecții sau prin expunere la substanțe toxice.
Până acum „vinovatul de serviciu” pare a fi un virus…

5. Până la acest moment cel mai frecvent identificat virus, la acești copii cu hepatită de cauză necunoscută este adenovirusul 41

6. Între toxinele care ar putea intra în discuție (pentru că este rezonabil să ne gândim și la o cauză non-infecțioasă deoarece nu pare a fi o maladie extrem de contagioasă și pentru că majoritatea acestor copii nu au prezentat febră) se află și aflatoxina B1 (AFB1).

Aceasta poate contamina o mulțime de produse alimentare care ar putea intra în dieta copiilor, cum ar fi nucile, arahidele, fructele uscate, cerealele sau chiar uleiul alimentar –

Dar să nu speculăm. Experții vor găsi rapid o pistă de urmat, căci se fac teste complexe, genetice, toxicologice, histologice și modelări matematice, plecând de la fragmentele de ficat ale celor 17 copii ce au necesitat transplant hepatic.

Pentru dumneavoastră părinții doar puțină răbdare și informare din surse oficiale iar pentru copii, spălat pe mâini și activitați normale, la aer curat”, a scris medicul Mihai Craiu, pe Facebook.