„Medicul” din grădină: Ce boli tratează ghioceii, lavanda sau narcisele

Ghioceii

Delicatele flori albe care apar la sfârşitul iernii sunt utilizate în mod tradiţional ca remediu în cazul durerilor de cap, ca analgezic şi antidot în cazuri de otrăvire. În epoca modernă au devenit însă şi remediu contra formelor uşoare spre moderate de demenţă. Bulbul ghiocelului conţine galantamină, care contribuie la creşterea nivelului de acetilcolină, o substanţă din creier implicată în transmiterea mesajelor de la celulele nervoase, potrivit dailymail.co.uk.

Maladia Alzheimer este asociată cu scăderea nivelului de acetilcolină, iar în cazul acesteia galantamina opreşte sau încetineşte declinul, ajutând memoria.

Citeşte şi HOROSCOPUL FLORILOR: Ce plantă reprezintă zodia ta şi ce spune despre tine

Iniţial, galantamina a fost testată contra maladiilor oculare şi a tulburărilor cardiace şi gastrice şi abia în anii 1980 s-a descoperit că este benefică în cazurile de demenţă.

Şofrănelul/ brânduşa

Membru al familiei irişilor, şofrănelul – rudă şi cu şofranul – este utilizat de mult timp în medicina tradiţională, contra indigestiei, scăderii libidoului, ca analgezic, contra lipsei de concentrare, depresiei, astmului şi reumatismului.

Însă, în timpurile moderne, acesta este utilizat şi ca tratament împotriva durerilor de dinţi şi a degenerării maculare provocate de îmbătrânire.

Mai precis, şofrănelul influenţează nivelul de grăsime stocată în ochi, fortificând celulele, spun specialiştii de la Universitatea din Sydney.

De asemenea, într-un studiu pe bolnavi de Alzheimer, s-a descoperit că extractul de şofrănel îmbunătăţeşte capacităţile mintale ale acestora.

Extractul de şofran poate reduce şi efectele depresiei uşoare, îmbunătăţeşte memoria (potrivit unui studiu realizat de cercetătorii Universităţii din Tokyo), creşte libidoul (potrivit unui studiu realizat în Iran), are efect inflamator (soiul de toamnă, care conţine colchicină, potrivit unui studiu realizat la clinica Mayo din SUA) şi efecte anticancer.

Lavanda

În mod tradiţional, lavanda combate insomnia, alopecia, anxietatea şi stresul, fiind sedativă, relaxantă şi antidepresivă.

În timpurile moderne s-a descoperit că uleiurile conţinute de lavandă au calităţi analgezice, fiind utilizate contra durerilor de după intervenţii chirurgicale, potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Maryland.

Lavanda, administrată în cazuri de anxietate, a avut aceeaşi eficacitate ca medicamentul lorazepam, potrivit unui studiu german publicat în Phytomedicine.

Uleiul de lavandă reduce gradul de agresivitate şi anxietate în cazul pacienţilor cu demenţă, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Oodate din Japan, şi are proprietăţi antibacteriene şi antivirale.

Amăreala (Polygala vulgaris)

În folclor se spune că planta era dată vacilor pentru ca acestea să producă mult lapte, dar şi mamelor care îşi alăptau bebeluşii, din acelaşi motiv.

Planta este însă folosită şi în tratarea anxietăţii, insomniei, neliniştii şi contra problemelor de memorie.

În timpurile moderne, planta este folosită pentru efectul protector asupra celulelor nervoase, potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători din Seul.

Narcisa

În mod tradiţional este utilizată ca vomitiv, dar şi în comprese peste arsuri sau răni.

În timpurile moderne este folosită împotriva maladiei Alzheimer, bulbul florii conţinând aceeaşi substanţă galantamină.

De asemenea, substanţele din narcisă sunt utilizate ca vehicul pentru medicamentele antidepresive, pentru a le face mai eficiente în creier.

Un studiu realizat în China a stabilit că unii compuşi din narcisă pot distruge unele tipuri de celule canceroase (leucemie).