Secretele alchimiştilor: Cu ce se ocupă urmaşii moderni ai magicienilor

Alchimia este o formă de cunoaștere, dar și o artă ocultă, specifică etapelor din vechime ale istoriei cunoașterii umane, în special în perioada antichităţii şi Evului Mediu. Principalele obiective ale alchimiştilor erau transmutația metalelor în aur și argint, crearea unui om artificial şi obținerea unei substanțe magice, Elixirul Vieţii.

În epoca actuală, ea poate fi considerată o tehnică spirituală, asemănătoare tehnicilor yoga sau meditaţiei, fiind văzută ca o psihoterapie.

Mario Barangea, doctorand al Facultății de Filosofie din Bucureşti, o persoană care studiază de mulţi ani aceste tehnici spirituale, explică pentru ROMÂNIATV.NET cu ce se ocupă alchimiştii moderni. 

Potrivit filosofului, alchimiştii există printre noi, dar nimeni nu poate realiza dacă o persoană este un alchimist sau nu.

„Imaginea acesta despre alchimie şi alchimişti ca fiind ceva excentric şi misterios este din păcate proasta înţelegere a occidentalilor faţă de acest proces spiritual, care este alchimia. Oriunde pe glob au existat tehnici ale autocunoaşterii. Alchimia este una dintre ele”, spune Barangea.

Alchimiştii nu sunt îmbrăcaţi într-un fel anume. „Lucrurile au căpătat această nuanţă de înţelegere, adică alchimiştii nu mai sunt izolaţi în laboratoarele lor, adică în imaginaţia lor, ci acum se globalizează. Oricine poate fi alchimist în măsura în care oricine poate face apel la puterea magică a imaginaţiei sale. Alchimia a devenit ceva foarte comercial pe de-o parte, însă există şi un grup foarte mare de oameni care cred în alchimie, ca într-o terapie, ca într-un fel de autoanaliză. Dacă o numesc alchimie sau nu, este mai puţin important. Cert este că mesajul se păstrează şi el este urmat întocmai”, explică filosoful.

„Nu știu dacă poate spune cineva despre sine însuşi că este alchimist, fără să fie luat în derizoriu, să cadă în ridicol. Trebuie redescoperit mesajul originar al alchimiei, pentru că este un mesaj filosofic, mistic şi terapeutic. Poţi să vezi alchimia ca pe o psihoterapie”, spune el despre alchimiştii moderni.

Unul dintre cel mai cunoscuţi alchimişti moderni este psiholog și psihiatrul elvețian, fondatorul psihologiei analitice, Carl Gustav Jung, care a folosit alchimia în cadrul şedinţelor de psihoterapie. Cu toate acestea, se pare că există un pericol în alchimie, cel al schizofreniei.

„Carl Gustav Jung poate fi considerat un alchimist modern. El a folosit alchimia pentru a-şi cauta o bază riguroasă pentru câteva descoperiri pe care le-a făcut în cadrul psihoterapiei pe care o studia. Psihoterapia jungiană utilizează limbajul alchimic. El are o cunoscută carte, numită Cartea Roşie, în care povesteşte propriul lui traseu alchimic. Este o coborâre în adâncurile inconştientului şi apoi o salvare, o transmutare şi o revenire în planul conştiinţei.  Astfel, cunoaşterea adâncurilor dă cunoaşterea înălţimilor. Jung este un alchimist din acest punct de vedere. De asemenea, există mereu pericolul schizofreniei. Cu cât cobori mai adânc, există ispita de a te disocia de lume. Acest prag trebuie depăşit şi Jung arată cum se poate depăşi această disociere. Este un fel de manual pentru alchimişti”, a explicat Mario Barangea experienţele lui Carl Gustav Jung. 

Vorbind despre alchimia modernă, doctorandul crede în existenţa ei, dar o vede ca o metodă de dezvoltare a personalităţii, fiind un mod de viaţă şi o modalitate de autocunoaştere.

„Alchimia modernă, este o doctrină de schimbare a individului, care este accesibilă oricui, în măsura în care cineva porneşte pe calea aceasta pentru a se cunoaşte pe sine. În acest mod, personalitatea se dezvoltă. Există un proces pe măsura înţelegerii personale a fiecăruia care îl practică. Alchimia este o ştiinţă a individului şi o tehnică personală. Procesul alchimic al transmutării este un proces care durează întreaga viaţă iar fiecare individ este un punct de reper pentru sine însuşi„, a precizat el.

Se spune că alchima este mai veche decât creştinismul. Totul a început cu aproape 4000 de ani în urmă, în Orient. Chiar mai mult, el precizează că obiectivele alchimiştilor de a transforma metale în aur sau a descoperi elixirul vieţii sunt doar metafore folosite de ei.

„Alchimia a început acum mii de ani, în Babilonia. În acea perioadă prelucrarea metalelor nu era la îndemâna oricui şi se făcea după o ritual special. Acesta este şi motivul pentru care s-a creat o castă specializată, care nu era nici preoţească, nici tehnică. Făurarii operau magic asupra topirii metalelor pentru a putea să prelucreze ceea ce zeii au dat, cât mai rapid posibil. Ei credeau că fierul lăsat în starea lui naturală s-ar fi transformat în aur prin simpla trecere a timpului. Magii rapidizau procesul, prin metalurgia lor. Aceste lucruri au atras atenția popoarelor din jur. Toată ritualistica magică s-a transferat în Egipt. În acest transfer s-au pierdut multe sensuri care subzistau în metalurgia magică babiloniană. Alchimia a devenit dintr-o ştiinţă aparent tehnologică, o filosofie, o mistică.”