Discuţia dintre ambasadorul Ungariei şi reprezentanţii MAE a durat circa 30 de minute, iar la plecare oficialul ungar în România nu a făcut nicio declaraţie presei aflată în faţa sediului Ministerului.
„Declaraţiile domnului Zsolt Nemeth sunt inacceptabile şi contravin spiritului de bună-vecinătate şi Parteneriatului Strategic pentru secolul XXI dintre România şi Ungaria. Autorităţile române nu acceptă şi nu vor accepta astfel de interferenţe regretabile care contravin cadrului constituţional şi legal din România. Practic, îndemnul oficialului ungar echivalează cu susţinerea explicită a autonomiei teritoriale pe criteriu etnic, care nu este permisă de Constituţia României şi nu face parte din standardele europene acceptate în domeniul protecţiei persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale. Respingem, prin urmare, cu fermitate acest demers”, afirmă Bogdan Aurescu, într-un comunicat de presă.
Oficialul român adaugă că România şi Ungaria sunt deopotrivă parte la un sistem internaţional şi european de valori în care protecţia pentru drepturile omului în general şi a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în special este fundamentală.
„România şi-a asumat, prin participarea la diverse tratate internaţionale, obligaţii ferme în privinţa respectării şi protejării elementelor esenţiale ale identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale (religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul cultural), convinsă fiind de necesitatea protejării diversităţii culturale ca element definitoriu al societăţii româneşti. Astfel, România îşi îndeplineşte pe deplin obligaţiile asumate prin Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, documente care consacră standardele de drept internaţional în materie de protecţie a minorităţilor naţionale. De altfel, modelul romanesc în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este recunoscut la nivel european şi internaţional”, mai afirmă Aurescu, potrivit MAE.
Secretarul de stat adaugă că, în plan bilateral, prin Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996, România şi Ungaria şi-au asumat obligaţii reciproce inclusiv în materie de protecţie a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, prin raportare la Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi la „documentele pertinente ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Consiliului Europei”.
Din dispoziţia ministrului român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, ambasadorul ungar la Bucuresti va fi convocat de urgenţă la MAE pentru a i se comunica poziţia părţii române, mai precizează MAE în comunicat.
Secretarul de stat în MAE ungar, Nemeth Zsolt, a declarat, marţi, că maghiarii din Transilvania sunt supuşi unei agresiuni simbolice şi, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să răspundă, arborând steagul Ţinutului Secuiesc.