Cum ar putea fi reîmpărţit teritoriul României – PROIECT DE LEGE. Dragnea: Nu e asumat de Guvern

Proiectul prevede că teritoriul naţional al României este împărţit în 8 regiuni, cu reşedinţele la Bucureşti, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Cluj Napoca, Brăila, Timişoara, Craiova, Călăraşi, iar fiecare regiune este formată din două sau mai multe judeţe.

Regiunile prevăzute de proiect sunt:

• Regiunea Bucureşti-Ilfov – municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa în municipiul Bucureşti;
• Regiunea Centru – judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mures şi Sibiu, cu reşedinţa în municipiul Alba Iulia;
• Regiunea Nord Est – judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, cu reşedinţa în municipiul Piatra Neamţ;
• Regiunea Nord-Vest: judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, cu reşedinţa în municipiul Cluj-Napoca;
• Regiunea Vest: judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, cu reşedinţa în municipiul Timişoara;
• Regiunea Sud-Vest: judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, cu reşedinţa în municipiul Craiova;
• Regiunea Sud: judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, cu reşedinţa în municipiul Călăraşi;
• Regiunea Sud Est: judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu reşedinţa în municipiul Brăila.

Regiunile sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia regională şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice regionale.

Alte articole

Liviu Dragnea spune că îl va vota pe Nicolae Ciucă. ”Tot sistemul lucrează ca Simion să fie împins în turul 2”

Propunerea parlamentarilor de reorganizare teritorială a României. Rămân numai 8 județe, mai puține orașe și comune și mai multe economii la bugetul de stat

De asemenea, proiectul prevede că autorităţile administraţiei publice centrale şi regionale exercită competenţe exclusive ale statului, competenţe partajate (stat-regiune), în cazul în care ambele niveluri pot legifera, dar legile naţionale prevalează în caz de conflict, precum şi competenţele exclusive ale autorităţilor administraţiei publice regionale.

Competenţele exclusive ale statului vizează Constituţia; apărarea; cetăţenia, imigraţia, emigraţia şi extrădarea; finanţele şi sistemul monetar; frontierele şi unităţile vamale; siguranţa naţională. Competenţele partajate (stat – regiune) vizează relaţiile internaţionale – în special cu UE, comerţul exterior, educaţia primară şi secundară, reţele de transport – rutier, căi ferate, naval şi maritim, aerian, împreună cu infrastructurile aferente (porturile şi aeroporturile pentru uz civil); protecţia şi securitatea forţei de muncă, prevenirea dezastrelor.

Proiectul stabileşte şi funcţionarea Consiliului regional, care „se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”.

Preşedintele Consiliului Reginoal reprezintă regiunea în raporturile cu terţii, convoacă şi conduce şedinţele consiliului regional şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestora, exercită funcţia de ordonator principal de credite, coordonează şi controlează realizarea activităţilor de investiţii, răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice regionale, asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului regional, precum şi a altor acte normative.

În proiect se mai arată că fiecare regiune îşi stabileşte un buget multianual, care trebuie aprobat şi actualizat în fiecare an, şi care este elaborat având în vedere planificarea regională.

De asemenea, în proiect se arată că pe lângă fiecare consiliu regional se înfiinţează, organizează şi funcţionează un Consiliu Consultativ Economic şi Social, organism cu rol consultativ.

În fiecare regiune funcţionează câte o agenţie pentru dezvoltare regională, organism neguvernamental, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în domeniul dezvoltării regionale.

Dragnea: Proiectul de reorganizare apărut nu e oficial sau asumat de Guvern

„Guvernul nu îşi asumă niciun fel de variate care circulă pe internet sau pe diverse surse. Cel apărut azi nu este proiect de lege, este un document care nu are nicio legătură cu proiectul oficial de regionalizare şi descentralizare al Guvernului României, proces care este coordonat de ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice”, a spus Dragnea.

„Probabil că sunt unii oameni care vor să-şi facă imagine pe ideea de regionalizare. Este un demers care nu ajută procesul în sine”, a spus Dragnea.

El a subliniat faptul că proiectul oficial de regionalizare şi descentralizare al Guvernului va fi prezentat după ce vor fi finalizate toate discuţiile cu toate mediile politice, sociale, academice, ONG-uri, respectiv după ce vor fi finalizate dezbaterile la nivel local, în judeţe, în regiunile de dezvoltare actuală şi după ce se va finaliza tot pachetul de proiecte de acte normative şi cadrul instituţional necesar pentru regionalizare şi descentralizare.

„Cine vorbeşte de regionalizare fără să vorbească de descentralizare înseamnă că ori este glumeţ, ori nu înţelege despre ce e vorba, ori pur şi simplu vrea să iasă în faţă”, a spus Dragnea.

El a adăugat că Guvernul este interesat ca la finalul anului 2013 aceste regiuni administrative să fie înfiinţate, existând totodată şi tot pachetul de programe de dezvoltare regională care să fie finanţat în următorul exerciţiu financiar 2014-2020.

Blaga: Nu cred că se rezolvă aşa problemele

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, miercuri, că regionalizarea pe actualele regiuni de dezvoltare este „prea puţin” pentru un proces de reorganizare administrativ-teritorială, deoarece nu sunt respectate cerinţele europene în această privinţă.

„Nu cred că se rezolvă aşa problemele, mergând pe actualele regiuni de dezvoltare nici nu respectă cele cinci condiţii pe care le cere UE atunci când faci o regionalizare. Mi se pare absolut prea puţin să discutăm de regionalizare, trebuie să discutăm de reforma administrativ-teritorială a României şi trebuie să vedem de ce o facem. Că nu o facem numai de dragul să o facem sau nu o facem numai pentru că aşa absorbim mai bine fonduri europene – ceea ce este adevărat. În primul rând să ne gândim, de ce facem o reorganizare administrativ-teritorială? Pentru a oferi cetăţeanului român cele mai bune servicii publice la cel mai mic cost şi atunci discutăm de reorganizarea administrativ-teritorială a unei ţări care arată ca în 1968”, a susţinut liderul PDL.

Blaga a precizat că procesul de reorganizare administrativă se poate face doar în primul an de guvernare, menţionând că în următorii ani vor fi alegeri.

„Această teorie că nu vrem să deschidem cutia Pandorei, adică nu vrem să facem bine ţării de frică că pierdem puncte, asta este clar (…) Se naşte un fals patriotism local din partea birocraţiei reinstalate, care desigur face lucrurile mult mai greu de corectat”, a mai spus liderul PDL.