Bani pentru producătorii de ţuică şi palincă din România. Cum vrea Guvernul să valorifice producţia de prune

Pentru a valorifica producţia de prune, autorităţile vor să pună la dispoziţie bani pentru producătorii de ţuică şi palincă din România. Datele INS arată că producţia de prune în 2020 a fost de 775,6 mii de tone, ceea ce reprezintă mai bine de jumătate din producția totală de fructe a țării, de 1.601,3 mii tone, conform Ştirileprotv. Cu toate acestea, producţia de palincă şi ţuică „premium” este salbă în România, iar în aceste condiţii o sticlă de băutură ar putea ajunge şi la 2.000 de euro.

Citeşte şi: Brioşe cu făină de greier şi ţuică din ananas. Ideile trăznite ale unor studenţi din Suceava fac furori

În localitatea Medieșu Aurit din Satu Mare se produce palincă atât din prune, cât şi din cireşe amare, după o reţetă veche de 100 de ani. Producătorii spun că palinca, spre deosebire de ţuică, se savurează şi trebuie să aibă o aromă fină.

„De la nuanța alb cristalină până la cea auriu, rubiniu, accentuează proprietățile de bază. O guști și trebuie să aibă o nuanță fină, ușor aromată cu amprenta fructului din care provine”, a declarat Silviu Zetea, antreprenor,  pentru sursa citată.

Alte articole

Horoscop SPECIAL. Cele două zodii care se îmbogățesc până la finalul anului. Banii se lipesc de ele ca de un magnet

Câți bani se fac din YouTube, în 2024, în funcție de numărul de abonați și vizualizări

Citeşte şi: Un pahar de ţuică face minuni pentru organism. Secretul pentru o sănătate de fier

Bani pentru producătorii de ţuică şi palincă din România. Ce conţine palinca de 2.000 de euro

Există şi palincă „premium” al cărei preţ poate ajunge şi la 2.000 de euro.

„Un produs triplu distilat, din cireșe amare, stă la maturare de mai bine de 17 ani, ce-i conferă o valoare foarte mare. Conținutul etichetei suflat în aur și forma sticlei și cutia de lemn în care vine ambalată dau o valoare în plus”, a explicat antreprenorul Tanita Groza-Zetea

Românii obişnuiesc să producă ţuică şi palincă acasă, pentru consum propriu sau comerţ la negru, ceea ce poate fi periculos pentru consumatori. Din acest motiv, Ministerul Agriculturii vrea să-i finanţeze pe producătorii acestor băuturi îndrăgite de români.

„Decizia este, dar ea trebuie completată. Niște echipamente certificate, pentru că din păcate se face țuică și în niște cazane care nu sunt prea corespunzătoare din punct de vedere al sănătății”, a declarat Isac Ilarie, președintele Societății Naționale a Pomicultorilor din România.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2020, România a importat cu 43% mai multe băuturi spirtoase decât în anul precedent.

Conform datelor de pe site-ul Ministerului Agriculturii, la această dată, în sectorul fructe legume există 23 organizaţii de producători recunoscute în conformitate cu Regulamentul nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”), Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului. Aceste forme asociative din sectorul fructe legume s-au înființat la initiațiva producătorilor pentru a beneficia de avantajele organizării comune de piață.