Misiunea lui Băsescu, la Bruxelles. Ce poziţie va susţine preşedintele la Consiliul European

Băsescu a precizat că poziţia sa în Consiliu va fi în conformitate cu notificările pe care guvernul român le-a trimis organismelor europene privitoare la exerciţiul bugetar al Uniunii Europene în perioada 2014-2020.

„Vom vedea care sunt jocurile din interiorul Consiliului, dar România va susţine ca cele 30 de miliarde să nu fie reduse de la coeziune sau politica agricolă comună. Poziţia noastră va fi bazată şi pe notificările făcute de guvern în consiliile UE. Îmi voi baza poziţia pe poziţiile avute deja de Guvern în zona de competenţă strict guvernamentală„, a declarat Băsescu înainte de a pleca la Bruxelles.

De asemenea, România are anumite obiective punctuale în legătură cu modul în care vor fi folosiţi banii primiţi de la UE. În primul rând, o parte din banii care vor veni pe politica agricolă comună sau pentru dezvoltare rurală să poată fi direcţionaţi către sistemele de irigaţii. „Conform estimărilor, până în anul 2030, solicitarea pieţei pentru alimente va creşte cu circa 30%. Din acest motiv, este esenţial ca România să fie în pas cu această evoluţie„, a motivat şeful statului.

În plus, autorităţile de la Bucureşti vor ca TVA-ul să fie eligibil pentru fonduri europene măcar pe unele programe, fapt ce ar uşura şi problemele de cofinanţare.

Alte articole

Traian Băsescu exultă înainte de exit-poll-urile oficiale: „Ghinion!!!!”

Alegeri România 2024. Traian Băsescu a mers la vot alături de soţia sa. Ce transmite românilor: „Îi rog să vină la vot, nimic altceva azi”

Preşedintele a spus că nu este certă finalizarea discuţiilor legate de buget la acest Consiliu European, datorită poziţiilor unor state contributoare car vor ca reducerile să fie mai consistente. „Şansele de a ajunge la o înţelegere nu le văd a fi maxime dar sunt mult mai mari decât în noiembrie. Orice analiză ne arată că ar mai putea fi probleme cu Italia, care este un contributor important şi unde este campanie electorală, cu Marea Britanie şi Germania”, a spus Băsescu.

Principalele declaraţii ale preşedintelui:

-Primul subiect ţine de contribuţia comerţului internaţional la creşterea economică. Avem ca prioritate solicitarea ca acordul de asociere dintre UE şi Moldova să fie finalizat cât mai rapid astfel încât în noiembrie să fie semnat la Vilnius.

-Al doilea subiect ţine de situaţia din Orientul Mijlociu şi nordul Africii şi reacţia UE la evenimentele din aceste zone, la fenomenul „primăverii arabe”. Dacă se pune problema contribuţiei noastre în Mali, România a decis în CSAT contribuţie cu material militar, instructori.

-Al treilea este cadrul financiar 2014-2020. Se prefigurează o dezbatere care să plece de la stadiul la care a fost întrerupt în 2012. Atunci s-a vorbit de nivelul de reducere a bugetului faţă de propunerea CE. Unele state cereau o reducere de 200 de miliarde, altele de 50 şi altele menţinerea bugetului. În noiembrie s-a agreat ca reducerea să fie de 100 de miliarde. Negocierile se reiau de la stadiul în care au rămas. Atunci s-au redus 70 de miliarde, iar miza este de unde să se reducă alte 30 de miliarde.

-Obiectivele noastre par a fi clare. Vom vedea care sunt jocurile din interiorul Consiliului, dar România va susţine ca cele 30 de miliarde să nu fie reduse de la coeziune sau politica agricolă comună. Poziţia noastră va fi bazată şi pe notificările făcute de guvern în consiliile UE. Îmi voi baza poziţia pe poziţiile avute deja de Guvern în zona de competenţă stricit guvernamentală.

-O miză a noastră ar fi ca din fondurile alocate ori la coeziune, ori la dezvoltare rurală, ori în alte zone ale bugetului să putem utiliza o anumită sumă pentru dezvoltarea sistemului de irigaţii. Până în anul 2030, solicitarea pieţei pntru alimente va creşte cu circa 30%. Din acest motiv, este esenţial ca România să fie în pas cu această evoluţie. Vom încerca şi o soluţie cât mai bună pentru plăţile pentru agricultură, dar şi ca dezvoltarea sistemelor de irigaţii să fie introdusă pentru România.

-Vom încerca TVA eligibil măcar pe unele segmente ceea ce ar uşura problemele bugetare, ne-am acoperi de aici contribuţia autohtonă. Ne interesează creşterea avansurilor la 4-6%.

-Deciziile politice de azi şi mâine vor trebuie transpuse în reglementări ale Consiliului Uniunii Europene şi Parlamentului European care sunt codecidenţi. Este un drum lung de parcurs până la implementare.

-Şansele de a ajunge la o înţelegere nu le văd a fi maxime dar sunt mult mai mari decât în noiembrie. orice analiză ne arată că ar mai putea fi probleme cu Italia, care e în campanie electorală, cu Marea Britanie şi Germania.

-(scandalul steagului secuiesc?) Prioritatea mea la Consiliu este legată de buget şi de Republica Moldova. Nu mă voi angrena în alt tip de discuţii ca prioritate. Doar dacă voi avea ocazia să o fac.

-O singură solicitare să intrăm în Schengen este superfluă. Schengenul nu trebuie legat de MCV. În scrisoare aş vorbi despre succesul care se prefigurează azi. Parlamentul a adoptat o legislaţie coerentă din punct de vedere al imunităţii parlamentarilor. Înainte de a trimite o scrisoare prin care cerem să intrăm în Schengen, ar trebuie să arătăm că am înţeles mesajele UE în ceea ce priveşte statul de drept. Am putea introduce şi poziţia majorităţii cu privire la membrii Guvernului cu probleme cu justiţia. Sunt multe lucruri de făcut. În UE nu face nimeni rabat de la principii şi criterii. O simplă scrisoare prin care cerem să intrăm în Schengen nu ne ajută.

-Când va avea o reacţie preşedintele Republicii Ungare, voi avea şi eu o reacţie, dacă nu va fi o reacţie potrivită. Nu puteţi face din preşedinte un politician care să răspundă unui ambasador.

Consiliul European a mai luat în discuţie subiectul exerciţiului financiar al UE în luna noiembrie, dar nu s-a ajuns la un acord deoarece mai multe state membre importante au cerut reduceri bugetare consistente.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a propus un compromis cu angajamente de 973 de miliarde de euro, însemnând cu 75 de miliarde de euro mai puţin decât cererea Comisiei Europene. Propunerea reprezintă 1,01% din produsul intern brut (PIB) al UE.

Summitul din noiembrie a eşuat deoarece cancelarul german Angela Merkel şi premierul David Cameron au cerut reduceri suplimentare de 30 de miliarde de euro. Parlamentul European i-a cerut în schimb lui Van Rompuy să reziste presiunilor şi şi-a reiterat dreptul de veto în cazul unui acord neconvenabil. „Parlamentul European are drept de veto. Nu trebuie să uităm acest lucru”, a reamintit copreşedintele grupului Verzilor, Daniel Cohn-Bendit. „Sper că vom fi suficient de puternici pentru a spune nu” în cazul unui acord neconvenabil la sfârşitul viitorului summit prevăzut pentru începutul anului viitor, a spus el.

Liderul grupului socialist din PE, Hannes Swoboda, a denunţat dur, la rândul său, dorinţa liderilor din UE de a aplica tăieri în toate capitolele bugetului. „Uniunea Europeană este laureata Premiului Nobel pentru Pace, însă liderii actuali din UE nu sunt demni de a-l primi. Ar face mai bine să stea acasă săptămâna viitoare” când va fi decernat premiul, a afirmat el.

„Trebuie oprită această mascaradă şi introduse resurse proprii, deoarece un buget european bazat pe contribuţiile naţionale omoară Europa”, a declarat şi liderul liberalilor şi democraţilor din PE, Guy Verhofstadt. Preşedintelui grupului popularilor europeni (PPE) Joseph Daul a reiterat acelaşi lucru şi a denunţat „privirea îngustă” a şefilor de stat şi de guvern.

„Când UE avea 12 membri, în jurul mesei erau 11 lideri care vorbeau de bugetul european şi unul singur care vorbea de banii săi. Săptămâna trecută, am văzut dezbateri între 27 de „doamne Thatcher”, 27 de tăietori de lemne orbiţi care nu ţineau cont că îşi tăiau singuri craca de sub picioare”, a afirmat şi eurodeputatul popular francez Alain Lamassoure, preşedintele Comisiei pentru buget a PE.

„Herman Van Rompuy trebuie să găsească un compromis şi vedeţi cât este de greu”, a subliniat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Şeful Executivului european le-a mulţumit eurodeputaţilor pentru sprijin şi le-a mărturisit uluirea în faţa meschinăriei anumitor lideri în cursul summitului. Scopul lor era „de a se asigura că ceilalţi contribuie mai mult sau nu câştigă la fel de mult ca ei”, a mărturisit el.

„Nu este posibil să fi încheiat un pact pentru creştere în cadrul summitului din iunie şi să avem un buget care să meargă în direcţia contrară”, a afirmat la rândul său Herman Van Rompuy. „Mi s-a reproşat aici că am fost în solda marilor state. Pot să vă spun că, astăzi, le am pe toate împotriva mea”, a mai declarat el.