Prefectul de Mureş: 6 instituţii s-au aliniat ordinului de la Budapesta arborând steaguri secuieşti

Prefectul de Mureş, Corneliu Grosu, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că în prezent este o adevărată „furie a steagurilor”, iar disputele legate de arborarea steagurilor secuieşti reprezintă nu o inabilitate, ci „din contră, un atac asupra României”.

„Îmi asum răspunderea pentru cuvântul atac asupra României, chiar dacă el are ţintă poate ceea ce iubim cel mai mult, simbolistica românească, steagul românesc, însemnele româneşti şi imnul românesc. Pentru că a încerca să vii şi să impui, într-o manieră nemaiîntâlnită în Uniunea Europeană, nici în practica UE, nici în practica comunităţilor care se luptă, într-un fel sau altul, pentru a-şi obţine oarecare independenţă, nu s-a mai întâmplat ca să vii, în detrimentul însemnelor naţionale ale unui stat, să exacerbezi afişarea de însemne ale altor organizaţii, care, la un moment dat, nici ele nu-şi găsesc o unanimitate de susţinere în rândul celor pe care pretind că îi reprezintă”, a spus Grosu, potrivit Mediafax.

El a afirmat că doar „o mie şi ceva” de persoane s-au declarat secui la recensământ şi s-a întrebat dacă „ţinutul acestor secui începe la Braşov şi se termină la Târgu Mureş”, calificând drept „o aberaţie” subiectul legat de aşa-numitul Ţinut Secuiesc.

Prefectul a spus că şase instituţii din judeţ – primării, unităţi şcolare şi un spital – au arborat steaguri secuieşti şi că va aplica legea, întrucât există trei acte normative care „lămuresc când, unde, cum, de către cine sunt arborate steagurile altor state, alături de steagul şi însemnele României”.

Alte articole

Emil Hurezeanu ar putea fi demis de la Ministerul de Externe. Cine i-ar putea lua locul

Reacția MAE după anunțul SUA de suspendare a includerii României în Programul Visa Waiver: „Va fi implementat cât mai rapid”

„Având în vedere că nu vorbim de steagurile altor state, cu atât mai mult arborarea unor steaguri care trezesc sensibilităţi în rândul populaţiei româneşti. Şi românii au sensibilităţile lor, şi unele grele… Am să aplic măsurile fără nicio reţinere. Voi avea discuţii cu cei care au alte argumente şi voi ţine cont dacă se aşază într-o reglementare legală. Sunt, în Mureş, şase primării, şcoli, grădiniţe, un spital de nu ştiu unde, care au fost mai harnice, mai doritoare de a se alinia mai repede ordinului primit de la Budapesta, că eu aşa înţeleg ceea ce un secretar de stat îşi permită să spună: «Arboraţi!». Vom avea mult până ne vom pleca capul la asemenea ordine, dar sunt”, a spus Grosu.

El a refuzat să nominalizeze instituţiile, menţionând că sunt din localităţi precum Sovata, Fântânele, Ghindari şi Pănet.

Prefectul a adăugat că a fost sesizat şi a primit de la un cetăţean poze cu o astfel de primărie care a arborat steagul secuiesc şi că a trimis deja o adresă acelei administraţii locale şi aşteaptă un punct de vedere.

În acelaşi timp, primarul din Târgu Mureş, Dorin Florea spune că nu ştie dacă există steaguri arborade şi că se va interesa vineri. „La Târgu Mureş noi suntem preocupaţi de cu totul şi cu totul alte probleme. Regret foarte mult că se supradimensionează această problemă. Nu este niciun fel de noutate. Preocuparea liderilor maghiari au fost şi vor exista întotdeauna. Prefectul de Mureş îşi face datoria. Din ’96 până în 2013, la Târgu Mureş cred că aţi auzit numai de armonie şi respect. Pentru mine contează şi românii şi maghiarii. Probabil prefectul are mai multe elemente.  Probabil că undeva s-au înregistrat anumite lucruri.  Provocări sunt din toate părţile. Nu ştiu ce a sesizat prefectul, o să mă interesez mâine”, a spus Florea la România TV.

Scandalul a început după ce steagul Ţinutului Secuiesc a fost arborat, marţi, într-unul din districtele din Budapesta. Secretarul de stat Nemeth Zsolt a declarat că steagul a fost arborat în semn de solidaritate faţă de cauza autonomiei pentru care militează autorităţile locale din Harghita şi Covasna. Nemeth Zsolt a spus că maghiarii din România sunt agresaţi simbolic şi le-a cerut primarilor din Ungaria să arboreze steagul Ţinutului secuiesc, în semn de solidaritate cu maghiarii din Transilvania.

Prim-ministrul Victor Ponta i-a cerut ministrului de Externe, Titus Corlăţean, la începutul şedinţei de guvern, o reacţie foarte fermă în legătură cu declaraţia secretarului de stat ungar Nemeth Zsolt care a afirmat că ungurii din România sunt supuşi unor agresiuni simbolice prin interdicţia arborării steagului Ţinutului Secuiesc.

Ponta a spus că România nu acceptă de la nimeni „obrăznicii” şi lecţii privind funcţionarea autorităţilor locale şi nici sfaturi privind arborarea steagurilor.

Secretarul de stat pentru afaceri europene, George Ciamba, l-a convocat pe ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Laszlo FUZES, la sediul MAE, i-a transmis preocuparea faţă de declaraţiile şi demersul lansat de secretarul de stat în MAE ungar Zsolt Nemeth şi a informat că partea română nu acceptă şi nu va accepta astfel de declaraţii şi demersuri, informează MAE într-un comunicat de presă.

„Dacă minoritatea maghiară, secuii, nu poate să se simtă ca acasă şi nu poate să se folosească de mijloacele de identitate, în acest caz lucrurile nu merg foarte bine. Eu nu văd de ce nu pot folosi steagul de identitate în locurile publice, chiar dacă este vorba despre instituţie a statului român, chiar dacă această instituţie funcţionează în Ţinutul secuiesc unde sunt secui. După părerea mea, ar fi fost un gest natural şi normal dacă pe lângă steagul naţional românesc poate să folosească şi steagul naţional secuiesc”, a declarat Oszkar Fuzes, ambasadorul maghiar la Bucureşti.

Ambasadorul Ungariei a spus că susţine declaraţia lui secretarului de stat al MAE maghiar Nemeth Zsolt şi că ar fi bine ca primul articol din Constituţia României, în care apare denumirea de „stat naţional”, să fie schimbat şi să apară termenul de „stat multinaţional”. 

Scandalul drapelului Ţinutului Secuiesc mocneşte de câteva săptămâni. Pe 18 ianuarie, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna a cerut primăriilor din ţinut să arboreze drapelul. În urmă cu câteva zile, acelaşi steag a fost scos din sală la învestirea noului prefect de Covasna.