Narcis Moroșeanu i-a intentat proces Mariei Lucia Hohan, reclamând că l-a umilit în repetate rânduri. A depus mai multe înscrisuri prin care să dovedească atitudinea abuzivă a acesteia față de angajații săi. Totuși, designerul de modă a avut câștig de cauză, zilele trecute.
Procesul a început în 2021. Șoferul creatoarei de modă a decis să o reclame pentru „abuzurile fizice și psihice” la care ar fi fost supus. Deși au fost depuse multe probe împotriva ei, Maria Lucia Hohan a câștigat procesul și la Fond și la Apel. Completele de judecată au decis că nu e vinovată și au respins solicitarea reclamantului de a primi daune morale de 10.000 de lei. Mai mult decât atât, reclamantul a fost nevoit să-i plătească Mariei Hohan cheltuieli de judecată importante.
”Schimbă în parte sentinţa civilă apelată, în sensul că: Admite în parte cererea de acordare cheltuieli de judecată formulată de pârâtă. Obligă reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 4500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat redus.
Menţine în rest sentinţa civilă apelată. Obligă apelantul la plata către intimată a sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată aferente Apelului, reprezentând onorariu de avocat redus. Cu recurs, în termen de 30 de zile de la comunicare”, a fost sentința dată de Secția a IV-a Civilă de la Tribunalul București.
Potrivit probelor depuse de reclamant, Maria Lucia Hohan îi trata cu superioritate pe angajați și dădea dovadă de un comportament umilitor. ”Narcis, am nevoie de apă și lapte”, ”Narcis, zugrăvește-mi biroul”, ”Narcis, schimbă mașina de spălat vase”, „Narcis, curăță sanitarele”, ”Narcis, pune în funcțiune aspersoarele”, ”Narcis, adu-mi salteaua”, îi spunea adesea Hohan, conform informațiilor obținute de Fanatik.
La un moment dat, Maria Lucia Hohan ar fi încercat să îl convingă pe Narcis Moroșeanu să renunțe la celălalt angajator al său, Adrian Stănescu, și să se dedice doar ei. După ce a refuzat-o, designerul și-ar fi schimbat complet atitudinea și ar fi început început să-l abuzeze verbal și psihic.
”Să nu te mai prind pe aici, sclavule și amărâtule”, i-ar fi spus designerul lui Narcis în repetate rânduri.
”Îți place să ți se zică prost și idiot, nu?! Accepți cu plăcere! Vă meritați unul pe celălalt (n.r. Adrian Stănescu) Jobul vieții tale ce ai găsit! Sunteți amândoi o apă și un pământ și noi un colectiv de femei super mișto care nu dăm doi bani pe bărbați ca voi! Asta ești! Un individ de doi lei”, ar fi continuat ea, potrivit probelor.
În probele de la dosar Narcis a anexat și mai multe conversații purtate pe WhatsApp cu Maria Lucia Hohan, în care ea se lăuda cu felul în care se comporta cu angajații ei.
”Am adus azi o firmă de externalizare Resurse Umane. Cu ea prezentă… Am umilit-o efectiv, și-a dat seama ce proastă e. Îi pleznea vena la gât. Gata, am dat-o afară pe gagica de la export. I’m feeling better. Să nu îi mai văd fața. (…) Am mai dat afară azi și o tipă de la tipare. Mă enerva de prea multă vreme. Curățenia de toamnă. (…) Am avut o zi super!”, ar fi spus ea.
Instanța de la Apel a decis, însă, că vorbele creatoarei de modă se înscriu într-o ”doză de exagerare și provocare acceptabilă”!
Legea în vigoare spune că hărțuirea angajaților la locul de muncă se pedepsește cu amenzi de 200.000 de lei.
Conform Codului Muncii, Articolul 6, „orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiții de muncă adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă, precum și de respectarea demnității și a conștiinței sale, fără nicio discriminare. Indiferent de ceea ce s-a prevăzut în Contractul individual de muncă încheiat cu angajatorul, salariatul are dreptul la demnitate în muncă, acest drept fiind consacrat în mod expres de dispozițiile Articolului 39 litera e) din Codul Muncii, iar angajatorul este obligat să se abțină de la orice acțiune, gest sau limbaj care ar putea aduce atingere acestui drept”.
Cum comentează Maria Lucia Hohan acuzațiile
„Subsemnata, Maria Lucia Hohan, arăt că nu am săvârșit niciuna dintre faptele de care sunt acuzată de dl. Moroșanu și că acesta din urmă nu este și nu a fost niciodată angajatul meu, ci al fostului partener de viață, cu care mă aflu în prezent într-o situație litigioasă, așa cum rezultă foarte clar chiar din documentele citate în facsimil în cuprinsul articolului. Dovada incontestabilă a lipsei de temeinicie a acuzațiilor sale este soluția de respingere ca neîntemeiată a cererii dlui. Moroșanu pronunțată de instanțele de judecată.
Scopul real al demersului promovat de dl. Moroșanu împotriva mea a fost recunoscut chiar de către acesta, în cadrul interogatoriului administrat de către instanță, respectiv răzbunarea, ca urmare a faptului că am formulat plângere penală împotriva sa pentru hărțuire și furt calificat. În ciuda evidențelor și cu încălcarea tuturor normelor deontologice ale profesiei de jurnalist, în mod regretabil, autorul articolului a ales titluri bombastice, care să atragă audiențe ridicate, aflate, însă, în contradicție cu realitatea, chiar cu documentele publicate în facsimil în cuprinsul articolului și cu soluția pronunțată de o instanță de judecată, singura în măsură să decidă asupra veridicității acuzațiilor dlui. Moroșanu”.(28.10.2021)