Bacalaureat 2022. Cum se rezolvau subiectele de la Română. Profesor: „Au fost subiecte de nivel mediu, care nu lasă prea mult loc pentru originalitate”

Bacalaureat 2022. Elevii care au terminat clasa a XII-a au susţinut, luni, proba scrisă la limba şi literatura română. Potrivit profesoarei Genoveva Cerchez, subiectele au fost de nivel mediu.

Bacalaureat 2022. Profesor, despre subiectele la limba română: „Nu lasă prea mult loc pentru originalitate”

Citeşte şi Rezultate Evaluarea Naţională 2022. Cum pot face contestaţii elevii nemulţumiți de notele primite

Absolvenţii de liceu au avut varianta 6 de rezolvat la examenul național de Bacalaureat. Subiectele primite au fost adecvate profilului, cu cerințe diferite pentru profilurile teoretice/vocaționale față de cele de real.

„Au fost subiecte aşa cum era de aşteptat, de nivel mediu, care, ca de obicei, nu lasă prea mult loc pentru originalitate sau pentru interacţiunea autentică, personală cu textul literar.

Alte articole

Bacalaureat 2022, sesiunea de toamnă. Candidaţii susțin proba orală la Limba română în perioada 22-23 august

Bacalaureat 2022, sesiunea de toamnă. Elevii au susţinut joi proba la alegere a profilului şi specializării. SUBIECTE şi BAREME

La primul subiect, cele cinci întrebări nu cred că au ridicat probleme – poate doar caracterizarea Doamnei Elena, dar nu pentru că textul ar fi fost greu ci pentru că uneori elevii nu ştiu să facă diferenţa între trăsături morale, stări, sentimente şi chiar statut social. Inevitabil, vor apărea şi răspunsuri precum: tristeţea sau chiar sărăcia, care nu sunt trăsături morale.

Elevii ar fi putut identifica trăsături precum modestia, generozitatea sau înţelepciunea Doamnei Elena. Ar mai putea pierde câte un punct, două la fiecare răspuns dacă, în loc să formuleze răspunsul, elevii se rezumă la a da citate din text”, spune profesoara, potrivit edupedu.ro. 

În legătură cu textul argumentativ, Genoveva Cerchez consideră că  nu verifică „în mod real gândirea critică a absolvenţilor.

„Nu prea văd ce e de demonstrat când vine vorba de emoţii – emoţiile le ai sau nu le ai atunci când te întâlneşti cu o personalitate. Cel mai probabil, dacă ştii că e o personalitate şi e un om pe care îl preţuieşti vei avea emoţii. Evident că dacă e o personalitate ale cărei valori nu le preţuieşti, nu vei avea cine ştie ce emoţii. Din nou, nu văd ce e de demonstrat sau de susţinut aici şi probabil că majoritatea textelor argumentative vor fi previzibile, dacă nu chiar banale.

La subiectul al II-lea, identificarea perspectivei narative e printre cele mai uşoare subiecte de teorie literară. Riscul aici e ca elevii să fi scris doar „perspectivă narativă obiectivă” şi să nu fi scris numărul minim de rânduri. Sigur, ideal ar fi dacă, pe lângă menţionarea că relatarea se face la persoana a III-a să mai poată demonstra, de exemplu, omniscienţa naratorului. Şi, din punctul meu de vedere, ideal ar fi şi să nu înşire o sumă de termeni precum heterodiegetic, focalizare zero şi altele de felul acesta fără să demonstreze că ştiu şi ce înseamnă şi ce relevanţă au acestea pentru valoarea textului”, a mai spus profesoara de română de la Colegiul “Mihail Cantacuzino” din Sinaia.

„Despre subiectul al III-lea nu cred că mai sunt multe de spus, pentru că despre subiectul III la bac la română se vorbeşte de câţiva ani buni. Ion Luca Caragiale este, fără îndoială, un subiect dorit de elevi şi s-ar putea scrie eseuri interesante despre comedie sau despre un personaj al piesei de teatru care ne încântă ori de câte ori am citi-o sau vedea-o. Din păcate, citim mereu aceleaşi clişee, citim eseuri evident învăţate mai mult sau mai puţin pe de rost. Dacă s-ar face o statistică pentru a vedea câţi dintre elevii de la uman au caracterizat-o pe Zoe Trahanache, pun pariu că ar ieşi în jur de 80%. Şi nu e neapărat cel mai interesant personaj al piesei. Dar în toate cărţile de pregătire pentru bac, e primul personaj pentru care se oferă modele de eseu.

Concluzia? Au fost subiecte care testează, ca de obicei, cât de conştiincioşi sunt elevii şi cât de dornici sunt să ia note mari. Aceste subiecte testează prea puţin spre deloc gândirea critică şi originalitatea abordării unui text literar. Altfel spus, şi cu tristeţe, se poate lua o notă rezonabilă la bac fără să fi citit O scrisoare pierdută. O adevărată pierdere!”, a încheiat Genoveva Cerchez.

Elevii de la filiera teoretică, profilul umanist și pentru cea vocațională, profilul pedagogic au primit un text la prima vedere din Nicolae Iorga – „Doamna Elena Cuza”.

La Subiectul I.B. au avut de scris un text de minimum 150 cuvinte, notat cu 20 de puncte, în care să argumenteze „dacă întâlnirea cu o personalitate (istorică, socială, culturală etc.) produce sau nu emoție, raportându-se atât la informațiile din fragmentul extras din textul Doamna Elena Cuza de Nicolae Iorga, cât și la experiența personală sau culturală”.

Subiectul al II-lea – notat cu 10 punte, a fost o argumentare a perspectivei narative într-un text de Cezar Petrescu – Întunecare.

Subiectul al III-lea – tinerii au avut de redactat un eseu de minimum 400 de cuvinte  în care să prezinte particularitățile unui presonaj dintr-o comedie studiată. Subiectul era notat cu 30 de puncte.

Elevii de la filiera teoretică, profilul real doar subiectul III a fost diferit. Mai exact, elevii au avut de redactat un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinte particularitățile unei comedii studiate. Şi în acest caz, subiectul era notat cu 30 de puncte.

Citeşte şi Adrian Papahagi: „Excelența jignește. Să promovăm doar idioți, ca să ne simțim bine râzând de ei. Jos cu tocilarii!”