Lupta Blaga-Udrea în PDL. Primul conflict şi planul pentru tăierea startului vechii gărzi

Primul obiectiv al susţinătorilor Elenei Udrea, dar şi al unei părţi din PDL neutră din punctul de vedere al afilierii faţă de o tabără sau alta, este modificarea statutului intern al PDL. Concret, mai mulţi lideri democrat-liberali precum prim-vicepreşedintele Mihai Stănişoară, Ioan Oltean, preşedintele PDL Bistriţa-Năsăud, Florin Popescu, şeful Organizaţiei Dâmboviţa, vicepreşedintele Sulfina Barbu şi reprezentantul eurodeputaţilor PDL, Theodor Stolojan, cer ca noul congres din martie să se desfăşoare pe principiul competiţiei libere.

Mai exact, aceştia vor eliminarea prevederii statutare potrivit căreia fiecare moţiune pentru şefia PDL trebuie să fie susţinută de minimum 35 de semnături. Respectivul scenariu presupune validarea candidaturilor prin simpla susţinere a minimum zece organizaţii judeţene, care pot opta concomitent şi pentru alte moţiuni, astfel încât partidul să nu fie împărţit a priori în două tabere distincte. Consecinţa imediată a renunţării la listele de susţinători ar duce la pierderea avantajului de care dispune în prezent Vasile Blaga. Altfel, având în mână atât şefia partidului, cât şi procesul de evaluare a filialelor, liderul democrat-liberal îşi poate asigura fără mari eforturi semnăturile majorităţii persoanelor-cheie din partid.

CITEŞTE ŞI: ÎL SUSŢINEŢI PE VASILE BLAGA? CE RĂSPUND LIDERII DIN TERITORIU

Măsura ar urma să fie supusă la vot în cadrul Consiliul Naţional de Coordonare programat pentru 23 februarie, o dată cu stabilirea calendarului pentru depunerea candidaturilor şi susţinerea acestora în filiale.

„Consider benefică eliminarea listei de susţinători. E mult mai utilă dezbaterea programelor politice ale candidaţilor, urmând ca fiecare să tragă concluziile după ce e în cunoştinţă de cauză. Situaţia actuală duce inevitabil la compromiterea unor relaţii colegiale pentru că spre exemplu dacă vor candida doi, trei prieteni de-ai tăi, semnezi pentru unul şi îi pierzi pe ceilalţi doi”, a explicat pentru ROMÂNIATV.NET, prim-vicepreşedintele PDL, Mihai Stănişoară.

O opinie similară are şi vicepreşedintele democrat-liberal, Traian Igaş.

„Cred că orice candidat care depune o moţiune trebuie să o prezinte organizaţiilor judeţene, iar filialele care împărtăşesc documentul candidatului pot să-l susţină sau nu fără a avea obligaţia de a vota moţiunea. Fiecare membru trebuie să aibă posibilitatea să dea un vot în cunoştinţă de cauză, iar cei care susţin o moţiune sau alta o pot anunţa personal. Nu e nevoie de semnătura pe o listă”, a precizat Igaş, pentru ROMÂNIATV.NET.

Modificarea statutului PDL este susţinută şi de către vicepreşedintele Florin Popescu, unul dintre personajele-cheie din partid care a cerut eliminarea listelor de susţinători.

„Renunţarea la listele de semnături este o idee foarte bună. Am susţinut de mai multă vreme nevoia unui statut ferm, dar şi adaptat nevoilor PDL în această etapă de opoziţie. Trebuie să ţinem cont că în România se vor forma regiunile, că actuala putere nu mai vrea vot uninominal, iar organizarea PDL este pe colegii. Trebuie să avem un statut adaptat boilor condiţii”, a declarat, pentru ROMÂNIATV.NET vicele democrat-liberal.

Deşi neutră din punctul de vedere al conflictului dintre cele două tabere, vicepreşedintele PDL Sulfina Barbu cere la rându-i deschiderea competiţiei interne.

„Dacă tot avem o competiţie în partid, e bine să fie una deschisă pentru a nu crea adversităţi. PDL trebuie să devină coşmarul lui Victor Ponta, iar pentru asta e nevoie să fie unit. Organizaţiile trebuie să poată decide prin vot ce moţiune să susţină fără a exista interdicţia de a susţine mai multe moţiuni”, a precizat pentru ROMÂNIATV.NET Sulfina Barbu.

Nucleul dur din jurul lui Blaga reacţionează: Le e mai bine unora pentru că promit în mai multe părţi?

În timp ce vocile care cer eliminarea aşezării clare pe tabere invocă legitimitatea schimbării statutului făcând trimitere inclusiv la faptul că alegerile au loc în cadrul unui congres extraordinar (fapt ce ar permite şi introducerea unor reguli în regim special) susţinătorii lui Vasile Blaga insistă pentru păstrarea cutumei.

„Nu poţi modifica statulul chiar aşa… Normal e ca fiecare candidat să vină cu o moţiune şi să spună ce face. Acea moţiune trebuie semnată pentru că atunci când ajunge în organizaţiile judeţene, filialele să ştie cine o mai susţine. Orice pedelist adevărat aşteaptă să vadă ce ofertă are candidatul la preşedinţia partidului şi e bine că ştii de la început cine îl susţine”, a precizat pentru ROMÂNIATV.NET, deputatul PDL Alin Popoviciu, întrebându-se retoric de ce anume se vine cu această propunere:

„Am un anumit semn de întrebare faţă de cei care vin cu această propunere. Le e mai bine că promit în mai multe părţi? Cel mai corect e să-ţi asumi pe cine anume susţii”.

Un alt contraargument adus în discuţie este cel legat de termenul foarte scurt pentru demararea alegerilor.

„Termenul e prea scurt. Trebuie să rămânem pe actualul statul, altfel s-ar stârni prea multe discuţii”, a declarat pentru ROMÂNIATV.NET fostul lider al deputaţilor democrat-liberali, Mircea Toader.

Punctul de vedere este întărit e către prim-vicepreşedintele Cezar Preda: „Convenţia Naţională se va desfăşura după actualul statut. Restul sunt discuţii”.

Dincolo de punctele de vedere diferite asupra regulilor care stau la baza competiţiei interne, cele două tabere se pregătesc şi pentru prima fază a negocierilor cu privire la noua componenţă a Biroului Permanent Naţional. Atât echipa lui Blaga, cât şi simpatizanţii lui Udrea ar dori ca numărul membrilor BPN să scadă de la 40 cât sunt în prezent la maximum 30. Cu toate acestea, propunerea de a diminua numărul de funcţii la nivel central ar aduce automat şi o imagine negativă.

„Acum suntem în opoziţie. Dacă nici funcţii în BPN nu le mai dăm oamenilor, atunci ce să le mai promitem?, a explicat pentru RTV unul dintre liderii democrat-liberali.