Unul dintre exemplele fericite de agricultor român, neafectat de secetă sau de inundaţii, este Ionuţ Rusu, care în toamnă a însămânţat 60 de hectare de teren doar cu rapiţă. „Arată ok. Tocmai pentru că a fost o cultură semănată anul trecut: a avut un pic de apă, în iarnă a fost puţină zăpadă, puţine precipitaţii în primăvară, dar cât de cât s-a făcut, dar a fost coaptă forţat, observăm băţul este verde. Se desface foarte bine„, a declarat el, pentru Observator.
Cât despre preţ, „a fost chiar și 5.000 de lei pe tonă, acum e 3.500 – 3.700 de lei pe tonă”, spune Ionuţ Rusu. „Vom încerca să depozităm pentru a obține un preţ mult mai bun la recoltare. Acum când se recoltează şi e marfă multă traderii dau prețuri mai mici„, adaugă fermierul.
De asemenea, un fermier din Timiș a plantat 1.000 de hectare, convins fiind că va da lovitura cu rapiţa. „Este o cultură care anul acesta pe foarte mulţi dintre fermierii din zona de vest îi va scoate la liman din punct de vedere financiar. Majoritatea terenurilor arată bine şi foarte bine. Rapiţa are foarte multe întrebuinţări, în mod special în partea de biocombustibil, în industria alimentară, uleiul, în industria zootehnică”, spune Alexander Degianski.
Rapița se cultivă pentru semințe din care se obține ulei folosit în alimentație și în industrie pentru fabricarea de biocombustibil (biodiesel). Planta verde este un nutreț valoros, în perioada de înflorire având și importanță meliferă. Este răspândită în zone cu clima uscată temperat continentală excesivă. Este a treia sursă de ulei vegetal din lume ca mărime.
În mod normal, Uniunea Europeană este responsabilă pentru aproximativ o treime din producția mondială de rapiță, care se ridică la 60 milioane tone anual. Conform Asociației producătorilor și exportatorilor de cereale și semințe oleaginoase din Uniunea Europeană (Coceral), producția de rapiță estimată în 2022 pentru România este de aproximativ 1,12 milioane tone.