Pensii 2022, anunţ oficial. Veste bună pentru 8 milioane de români, majorarea este de 5%

Pensii 2022. „Cele mai multe investiţii au fost efectuate local (92%), majoritatea fiind denominate în lei (91%)”, se menţionează în raport. Titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 2,022 miliarde de lei, respectiv 60,76%. Pe locul doi se aflau acţiunile, cu 913,002 milioane de lei (27,43%). Obligaţiunile corporative se situau pe locul trei din acest punct de vedere, cu 149,442 milioane de lei, respectiv 4,49% din totalul activelor.

Pensii 2022. Scandal uriaş cu talonul MOV, pensia nu mai intră direct pe card. Fostul ministru al Muncii aruncă bomba

Potrivit datelor ASF, fondurile de pensii facultative aveau 585.135 de participanţi în mai. Pe Pilonul III sunt active următoarele fonduri de pensii: Aegon Esenţial, Azt Moderato, Azt Vivace, BCR Plus, BRD Medio, Generali Stabil, NN Activ, NN Optim, Pensia Mea şi Raiffeisen Acumulare.

Pensii 2022. ASF interzice investiţiile fondurilor de pe Pilonul II în fonduri private equity; decizia nu serveşte interesului economiei (asociaţii)

Alte articole

Bonusuri mai mari pentru o categorie de români. Pentru ce vor putea fi folosiți banii

Anunţ important pentru milioane de români, au mai mulţi bani în conturi la Pilonul III

Interzicerea investiţiilor fondurilor de pensii private obligatorii (Pilon II) în fonduri private de capital (private equity) este o decizie care nu serveşte interesului economiei româneşti, susţin asociaţiile din mediul privat.

„Semnatarii acestui comunicat au aflat cu surprindere prin intermediul mass media despre decizia intempestivă a ASF de a interzice fondurilor de pensii private obligatorii (Pilon II) investiţiile în fonduri de private equity. Este o decizie surprinzătoare din mai multe motive. Decizia a fost luată fără consultarea principalilor actori din domeniu pentru a înţelege mai bine în totalitate atât motivele cât şi consecinţele unei astfel de interdicţii”, se menţionează în comunicat.

Conform sursei citate, interdicţia vine după o perioadă de câţiva ani în care limita acestor tipuri de investiţii a fost stabilită la 10%.

„În pofida acestei limite generoase care încuraja astfel de investiţii, doar recent fondurile de pensii au început să tatoneze prudent acest tip de investiţii, cu expuneri foarte mici. Cu alte cuvinte, nu există încă nicio istorie a investiţiilor care să permită o evaluare adecvată a oportunităţii interzicerii sau menţinerii lor. Interdicţia vine în contextul în care există angajamente pe termen lung deja semnate de unele fonduri de pensii, cu respectarea legislaţiei în vigoare, pentru subscrierea la fonduri de private equity”, se mai precizează în comunicat.

Reprezentanţii asociaţiilor susţin că instabilitatea legislativă în acest domeniu este de natură să anuleze pe termen lung apetitul fondurilor de private equity de a se finanţa din România şi a finanţa România, precum şi orice intenţie a unui fond de pensii private obligatorii de a se angaja în viitor în astfel de finanţări.

PENSII 2022. Cât costă şase ani de vechime în muncă. Tot ce trebuie să ştie românii care vor să iasă mai repede la pensie

„Amintim că este pentru a doua oară când o autoritate de supraveghere a fondurilor de pensii private interzice investiţiile în fonduri de private equity, după ce iniţial acestea erau permise”, se mai spune în comunicat.

Potrivit sursei citate, interdicţia vine în contradicţie cu responsabilităţile asumate prin PNRR, care fac referire la creşterea diversificării investiţiilor fondurilor de pensii private obligatorii, dar şi cu recomandările OECD, în calitate de consultant, pentru dezvoltarea pieţei de capital din România.

În ultima instanţă, şi cel mai important, decizia poate afecta interesul României de finanţare a dezvoltării prin resurse interne, stabile, într-un context caracterizat de o scumpire a surselor de finanţare internaţionale şi o creştere a volatilităţii capitalului străin.

„Atât în pieţele dezvoltate cât şi în cele emergente din Europa Centrală şi de Est, fondurile de pensii private au devenit investitori tradiţionali în fondurile de private equity, având în vedere beneficiile de diversificare şi de stabilitate a evaluărilor pe care le aduc, precum şi orizontul de investire lung, similar fondurilor de pensii. Pentru România, acest tip de investiţii are cu atât mai mult sens având în vedere creşterea timidă a bursei locale, precum şi investiţiile majore de care au nevoie infrastructura şi mediul de afaceri din România, contracarând subcapitalizarea cronică a companiilor româneşti. În consecinţă, prin interdicţia adresată fondurilor de pensii, se taie un canal alternativ de finanţare a economiei româneşti, care s-ar fi putut alătura celui bancar şi celui bursier”, se mai precizează în document.

Pe lângă aceasta, alăturarea fondurilor de pensii private unor investitori instituţionali cu mare credibilitate precum BERD, EIF, IFC, Eximbank sau chiar Guvernul României, care deleagă investirea fondurilor unor profesionişti selectaţi riguros, asigură un management al riscului adecvat permiţând în acelaşi timp randamente superioare altor clase de active.

„Având în vedere cele enunţate mai sus, semnatarii acestui comunicat solicită demararea unui dialog profesionist pe aceasta temă cu toate instituţiile relevante, o decizie pripită, nefundamentată, de interzicere a investirii fondurilor de pensii private obligatorii în fondurile private equity riscând să aibă un perdant cert: economia României”, se mai precizează în comunicat.

Comunicatul de presă a fost semnat de Asociaţia de Investiţii Private din România (ROPEA), Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), CFA România, Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF), Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Asociaţia Administratorilor Independenţi (AAI), Romanina Business Leaders (RBL).