„Va fi o iarnă grea şi sper că noi nu vom avea probleme cu gaze, dar vor fi mai scumpe, asta este clar, asta este situaţia. Noi am adoptat o lege mai devreme prin care stabilim preţurile până în aprilie 2023, ca să trecem peste iarnă, că noi am estimat că va fi o iarnă grea, la fel şi pentru curentul electric. Dar, aşa cum se conturează peste tot în Europa, va fi o iarnă grea, poate cea mai grea iarnă din ultimii 40-50-60 de ani chiar, pentru toată Europa, din păcate. Noi putem asigura cam 80% din necesităţile României pe piaţa gazelor naturale, dar în jur de 2 miliarde de metri cubi trebuie să cumpărăm şi noi de pe piaţă şi, dacă nu cumpărăm, atunci sigur avem o altă problemă, dar eu sunt convins că vom avea gaze, vom avea curent electric şi, prin compensare, reuşim să trecem cât de cât iarna. Dar ar fi foarte, foarte greşit să spunem că totul e OK, totul e roz, ne aşteaptă o iarnă uşoară”, a afirmat Kelemen Hunor la postul B1 TV.
Potrivit vicepremierului, „sancţiunile împotriva Rusiei trebuiau introduse, dar preţul îl vom plăti cu toţii în această iarnă”.
„Nu, ne aşteaptă, din păcate, o iarnă grea, cu inflaţie, cu inflaţia datorită războiului, şi nu numai, dar acum simţim inflaţia cauzată de război, simţim o altă problemă care a apărut în perioada Covid şi amplificat de război, lanţurile logistice s-au rupt şi se rup în continuare. Sancţiunile, în primul rând, vom plăti noi, cei din Uniunea Europeană, sancţiunile împotriva Rusiei, şi totuşi trebuiau luate aceste sancţiuni, nu puteai fără aceste sancţiuni că nu aveai alte pârghii, Europa, Uniunea Europeană, dar trebuie să spunem franc: preţul în această iarnă îl vom plăti cu toţii, din păcate, şi nu se prevăd în acest moment, nu există niciun semn că se apropie sfârşitul războiului. Nici n-au început negocierile de pace. Va fi, din păcate, un conflict mai lung decât au crezut unii acum şase luni de zile”, a adăugat liderul UDMR.
Rectificarea bugetară va fi cam pe la începutul lunii august, a declarat marţi seara vicepremierul Kelemen Hunor, lider al UDMR.
„La rectificare veţi vedea o restrângere a cheltuielilor în zona bunuri şi servicii cu vreo 20% din start. Am început discuţiile, se pregăteşte rectificarea, va fi în august, undeva la începutul lunii august, şi veţi avea şi această ştire, când vom ajunge acolo, se va reduce cheltuiala”, a afirmat Kelemen Hunor, la postul B1 TV.
El spune că nu este de acord cu reduceri de personal, mai ales din administraţia locală şi centrală şi totodată că trebuie investit în educaţie, sănătate, alte domenii importante.
„Noi deja am oprit angajările până anul viitor. Şi din ceea ce văd eu sunt zonele care sunt prost plătite în continuare – cultura, educaţia, inclusiv cercetarea. Vorbesc de ministere, de zona centrală şi nu numai, şi sunt zone „subpopulate” – se vede acum cum migrează oamenii dintr-un minister într-un alt minister, şi nu atragem de pe piaţă oameni specialişti pentru PNRR, pentru programele operaţionale din perioada de programare care începe anul viitor. (…) Dacă pe teren lung nu reuşim să rezolvăm ceva, vom avea probleme, un exemplu fiind educaţia. Nu se poate să nu investeşti în educaţie, să nu investeşti în profesori, să nu investeşti în infrastructură mult mai mult decât am făcut până acum. Eu nu sunt de acord, şi n-aş fi de acord să începem reducerile de personal în acest moment în administraţia centrală şi în administraţia locală. Am făcut în 2010, în 2011. (…) S-ar putea să găsim anumite sectoare unde este nevoie de foarte mulţi oameni, de exemplu în sănătate”, a explicat vicepremierul.
Întrebat despre pensiile speciale, Kelemen Hunor a arătat că statul ar trebui să decidă. „Se poate lua o decizie. Dacă vreau să dau, trebuie să stabilesc cât. Bineînţeles că nu poate să fie mai mare, din punctul meu de vedere, decât salariul preşedintelui sau indemnizaţia preşedintelui, indiferent despre ce categorie socio-profesională este vorba – că e magistrat, că e fost militar. Pe de altă parte, nu pot accepta să iasă la 45 – 46 – 50 de ani la pensie. Acest lucru nu se poate accepta. Da, sunt de acord că trebuie mărită vârsta de pensionare pentru acele categorii care la 45 – 50 de ani ies la pensie, primesc o pensie foarte mare, peste contributivitate, se angajează la stat, la privat pe un salariu mare. Este o chestiune de principiu, şi de aici trebuie să plecăm. Şi dacă plecăm de aici şi stabilim o regulă generală pentru toată lumea, atunci se poate ajunge la a reglementa această mare problemă a pensiilor de serviciu sau speciale. Eu aceasta am propus. Au început nişte discuţii, dar n-au fost finalizate. Dacă nu putem merge pe această soluţie, atunci o impozitare a tuturor pensiilor care depăşesc indemnizaţia preşedintelui, indiferent că e magistrat, că e militar, nu contează. (…) Atunci se poate stabili un echilibru şi o justiţie socială”, a adăugat liderul UDMR.
Kelemen Hunor a menţionat că în PNRR nu scrie cum trebuie rezolvată problema pensiilor, ci trebuie făcută reforma la care lucrează în prezent Ministerul Muncii.