Robor a ajuns la cel mai mare nivel al ultimilor 12 ani. Noi creşteri pentru ratele românilor

ROBOR la trei luni a crescut la 7,09%, faţă de 7,05%, faţă de nivelul din şedinţa precedentă şi a ajuns la cea mai ridicată valoare din 27 iulie 2010 şi până acum, potrivit Economica.net.

ROBOR la şase luni a crescut la 7,27%, faţă de 7,24%, nivelul din şedinţa precedentă, şi a atins cea mai mare valoare din 30 iulie 2010 şi până acum.

La începutul anului 2022, ROBOR 3M se afla la 3,02%, iar ROBOR 6M era la 3,14%.

Citeşte şi: Ionuţ Dumitru, perspective economice. Un euro va depăşi 5 lei la finalul anului DOCUMENT

Alte articole

Efectele micșorării inflației, scădere record a indicelui ROBOR din ultimii 2 ani

Care români plătesc rate mai mici la creditele ipotecare. ROBOR sau IRCC, care variantă este mai avantajoasă

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

Citeşte şi: Credite garantate de stat pentru fermieri. Petre Daea lansează programul „De trei ori subvenţia”

IRCC este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Pe fondul creşterii ROBOR, tot mai mulţi români care au contractat credite în lei înainte de mai 2019 cer să treacă de la ROBOR la IRCC (indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor), reglementat de OUG 19/2019.

Economistul Ilie Șerbănescu avertizează românii cu datorii: „Băncile nu joacă onest! / România este doar o colonie” | EXCLUSIV

Indicele ROBOR a trecut de 7%, iar BNR anticipează rate și mai mari pentru românii cu credite. Totuși, în acest context, economistul Ilie Șerbănescu crede că opinia publică și Guvernul României trebuie să-și îndrepte mai mult atenția față de cetățenii care nu au calitatea de creditori, deci cei care nu s-au îndatorat față de companiile străine.

„Guvernul finanțează băncile, ca să accepte să mai întârzie plățile. Statul face asta pe seama celorlalți, fără credite, pentru că statul nu are bani. Ia de la unii și dă de la alții. Sunt de acord să dea de la cei bogați la cei săraci, da. Dar nu se întâmplă asta. Există o lege ce permite primăriilor să-i ajute pe cei nevoiași, pe tineri, să le dea locuințe sociale. Dar au fost capturate de toți șmecherii. Apoi, ne mirăm că apare un primar care-i dă afară de pe ăștia.

Acești creditori au fost filtrați. Băncile dau credite doar celor despre care cred că pot da banii înapoi. Eu, dacă aș fi înstărit, nu aș lua credite de la băncile din România, care percep dobânzi de trei ori mai mari decât în companiile-mamă„, a declarat pentru RomâniaTV.net fostul ministru independent.