Impozit progresiv în România. Președintele Consiliului fiscal a făcut câteva precizări importante privind măsura de introducere a impozitului progresiv în România.
„Aceea e o schimbare fundamentală a regimului fiscal, trecerea de la, să spunem, cota unică, care nu mai există, că nu mai avem cotă unică, la o impozitare progresivă. Noi avem o cotă regresivă în România, ceea ce nu e în regulă. O schimbare radicală a regimului fiscal prin trecerea la impozitarea progresivă nu este decizia unui om, nu poate să facă așa ceva.
Un premier, oricât ar fi de strălucit, de luminat, de bun specialist, nu poate. Este o decizie politică care privește coaliție, admițând că va rămâne această coaliție. Nu se poate, pentru că premierul, dacă nu ar fi suficient de persuasiv sau… În primul rând, nu poate să impună un singur om așa ceva, chiar dacă el provine de la partidul care reprezintă grosul într-o coaliție prin numărul de parlamentari”, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal la Antena 3.
Reamintim că de la 1 august a intrat în vigoare Ordonanţa de modificare a Codului Fiscal. Schimbarea a venit cu mai multe majorări de taxe şi impozite şi implicit cu scumpiri resimţite de toţi românii.
Guvernul a majorat de la 1 august acciza la tutun, impozitele pe veniturile din jocuri de noroc, dar reduce și pragul pentru acordarea facilităţilor fiscale.
Ordonanța modifică şi plafonul până la care contribuabilii determină venitul net anual pe bază de norme de venit, respectiv de la 100.000 euro la 25.000 euro. Modificarea are în vedere contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective.
Se modifică baza de calcul pentru aplicarea contribuțiilor sociale la pensii și sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, astfel:
Baza anuală de calcul a contribuţiei reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:
a) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.
Salariile part-time sub nivelul salariului minim vor fi taxate la nivelul salariului minim ca și cum ar fi întreg.