Aproape jumătate dintre români se așteaptă ca acest conflict să dureze și anul viitor, iar 17% cred că va dura cel puțin 5 ani.
Sondajul IRES arată cum au evoluat sentimentele și percepțiile pe care le au românii cu privire la invazia țării vecine, dar și interesul pe care îl au românii pentru războiul din Ucraina.
La șase luni de când a început războiul în Ucraina, 6 din 10 români încă sunt interesați de evenimentele din țara vecină și le urmăresc. Totuși, acest procent este în scădere față de perioada de la începutul războiului, cu aproape 20% față de luna martie și 12% față de luna februarie.
Cei încă interesați de acest subiect se informează de mai multe ori pe zi. Mai exact, 28% dintre ei fac acest lucru. Alți 33% se informează cel mult o dată pe zi, 24% de 2-3 ori pe săptămână, iar 12% o dată pe săptămână sau mai rar.
Cei mai mulți se informează de la televizor, de pe posturile românești, inclusiv de pe variantele lor online, au spus 80% dintre cei interesați de război. 10% dintre ei se informează de pe posturile de televiziune străine. Rețelele sociale online sunt principalul mijloc de informare pe acest subiect pentru 27% dintre respondenți.
Dincolo de mijloacele de informare în masă, românii au internalizat subiectul războiului din Ucraina, acesta devenind parte a vieții cotidiene, iar acest fapt este demonstrat de faptul că unul din cinci români (21%) se informează despre războiul din Ucraina din discuțiile cu prietenii, iar 18% din cele cu familia.
Unul din patru români spune că nu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina.
Cum privesc românii războiul din țara vecină
Teama este emoția cel mai puternic asociată de români cu războiul din Ucraina; aproape unul din trei români (30%) declară că acesta este sentimentul pe care îl resimte cel mai puternic cu privire la conflictul armat din țara vecină. Îngrijorarea și neliniștea (13%), dar și tristețea (8%), alături de compasiune, milă ori solidaritate (14%) sunt, de asemenea, puternic resimțite.
Pe fondul sentimentului dominant de teamă pe care îl generează războiul în rândul românilor, am testat în acest chestionar o scală a fricii de război, dezvoltată de un grup de cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai, mai precis factorii legați de dimensiunile experiențiale ale fricii. A rezultat o ierarhie a principalelor temeri ale românilor în legătură cu războiul din Ucraina. Astfel, consecințele concrete ale războiului din Ucraina – fie că vorbim despre consecințele economice, politice, precum și decesele cauzate de război sunt plasate pe primele locuri pe scala îngrijorărilor asociate conflictului armat, în timp ce lipsa de siguranță a lumii, durata lungă a conflictului ori izbucnirea unui război nuclear reprezintă factori secundari care induc sentimentul de teamă.
Posibilitatea extinderii războiului dincolo de granițele Ucrainei
Față de perioada de început a războiului, teama ca acest conflict să se extindă și în țara noastră scade ușor. Dacă în luna februarie, 70% dintre participanții la sondajul IRES spuneau că le este teamă că România este în pericol să fie invadată, în august 61% mai împărtășesc această temere. Dintre aceștia, aproape un sfert (23%) cred că acest lucru se va și întâmpla.
Aproape jumătate dintre participanții la sondaj (47%) cred că este foarte și destul de probabil ca războiul din Ucraina să declanșeze un conflict regional, 41% cred în posibilitatea transformării sale într-un conflict mondial cu arme convenționale, iar unul din trei respondenți (33%) este de părere că ar putea declanșa un război nuclear.
Ce încredere au românii în NATO că îi apără împotriva unui posibil atac al Rusiei
Încrederea românilor în capacitatea NATO de a face față unui atac al Rusiei împotriva țărilor membre din regiunea noastră se menține ridicată: trei sferturi (75%) dintre respondenți manifestându-și încrederea în organizația nord-atlantică. Unul din cinci români crede însă contrariul.
Cât cred românii că va dura războiul
După 6 luni de la debut, aproape jumătate dintre români (47%) cred că războiul din Ucraina va dura și anul viitor, în timp ce 17% sunt de părere că va dura cel puțin 5 ani. Mai optimiști sunt peste un sfert dintre respondenți (29%), aceștia cred totuși că războiul se va termina până la finalul acestui an.
Poate Rusia să justifice invazia din Ucraina?
În timp ce 65% dintre români cred că invazia Ucrainei de către Rusia nu poate fi justificată, 31% cred că poate fi justificată. În ceea ce privește argumentul ”luptei cu n#zismul”, invocat de Rusia pentru a-și justifica invazia din 24 februarie, 7 din 10 români spun că acesta este total nejustificat, în timp ce unul din 10 români crede că argumentul este justificat, iar 14% spun că este într-o oarecare măsură justificat.
Fișa tehnică a studiului:
Volumul eșantionului: 1.155 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,9%
Perioada realizării anchetei: 17 – 23 august 2022
Beneficiarul sondajului: Sondajul face parte din programul de cercetări interne al IRES și este autofinanțat