„Este pentru prima oară când eu pot să spun că PNL are astăzi opinii, dar nu are tabere. Nu vorbim de tabere, de pericole de sciziune, pentru că nimic nu uneşte mai mult oamenii decât proiectele”, a afirmat Vosganian de la tribuna Congresului.
El a adăugat că proiectele PNL în prezent sunt guvernarea, consolidarea poziţiei de partid de dreapta şi obţinerea Preşedinţiei României.
„Îl susţin pe Crin Antonescu, pentru că el, ca şi mine, este reprezentantul generaţiei triste născute după război, care a avut un privilegiu unic în istoria lumii, de a fi martor la trecerea între două secole, între două milenii, între două sisteme economico-sociale diferite”, a spus Vosganian.
El a arătat că Statutul PNL propus de Antonescu scoate partidul „din obsesia ciclurilor electorale” şi „captivitatea orizontului pe termen scurt”.
De asemenea, Vosganian arată că Statutul propus de Antonescu oferă PNL şi perspectiva de a fi „sinteza doctrinară a dreptei din România” în cadrul guvernării comune cu PSD.
„Acest statut reprezintă pentru prima dată expresia guvernamentală într-o formulă distinctă, expresia de administraţie locală într-o formulă distinctă. Faptul că suntem parte a Guvernului înseamnă să lucrăm împreună cu PSD, înseamnă în acelaşi timp să avem priorităţile noastre ca partid de dreapta şi să urmărim în acţiunea largă a Guvernului amprenta de dreapta”, a spus ministrul Economiei.
El a adăugat că PNL trebuie să prezinte electoratului de dreapta la scrutinurile din 2014 şi 2016 şi realizarea propriilor priorităţi în cadrul guvernării.
„Faptul că noi avem miniştri este o mare responsabilitate, dar avem o mare responsabilitate şi pentru ministerele unde nu avem miniştri. De aceea cred eu că trebuie să avem structuri profesionale la nivelul PNL şi care să funcţioneze, să dimensioneze această perspectivă de care vorbeam adineauri”, a mai spus Vosganian.
Conducerea PNL s-a reunit, joi seară, în Delegaţia Permanentă şi a adoptat proiectul de Statut care va fi propus Congresului. Propunerea pentru noul Statut al PNL prevede înfiinţarea funcţiei de prim-vicepreşedinte, creşterea numărului de vicepreşedinţi până la 31 şi alegerea pe listă inclusiv a secretarului general.
„Proiectul prevede să existe trei organisme de conducere, în conformitate şi cu cerințele Legii partidelor politice – Congresul, Delegaţia Permanentă, care conține Biroul Politic Naţional şi grupurile parlamentare în principiu, precum şi unii aleşi locali ai partidului, şi un Biroul Politic Național, format din unii membrii de drept, cum ar fi preşedinții filialelor teritoriale, preşedinţii Consiliilor Judeţene, primarii municipiilor reşedință de județ, preşedinții unor organizaţii speciale ale partidului – de tineret, de studenţi, de femei – precum şi un număr de membri aleşi de Congres şi anume: preşedintele partidului, prim-vicepreşedintele, secretarul general şi 31 de vicepreşedinţi”, a susţinut Voicu.
În Delegaţia Permanentă au fost respinse amendamentele la Statut susţinute de Călin Popescu Tăriceanu, Andrei Chiliman şi Ludovic Orban care prevedeau alegerea uninominală a membrilor Biroului Permanent Central al PNL şi desemnarea candidatului PNL la funcţia de preşedinte al României prin votul tuturor liberalilor.
Primarul PNL al Sectorului 1, Andrei Chiliman, a declarat, joi, că este foarte dezamăgit de noul Statut adoptat de Delegaţia Permanentă şi că, în consecinţă, nu va participa la Congres, dar nici nu va face parte din vreun organism în care, eventual, potrivit acestei reglementări, ar avea dreptul să fie.
Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a declarat, joi, la finalul şedinţei Delegaţiei Permanente a partidului, că va lua partea la Congresul PNL, însă este „îngrijorat” şi „decepţionat” de atitudinea din partid şi de „somnolenţa democratică”.