Polițiștii au deschis dosar penal după ce un bărbat a distrus șase aparate de păcănele dintr-un cazino. Conform surselor Romaniatv.net, incidentul a avut loc la Casino Hotel Marriott.
Evenimentul a avut loc miercuri, în jurul orei 10:00, atunci când polițiști ai Direcției Generale de Poliție a Municipiului București- Secția 17 Poliție au fost sesizați, prin plângere penală, de către reprezentantul cazinoului de la Mariott.
La fața locului s-au deplasat polițiști din cadrul Secției 17, care au identificat bărbatul în cauză și au demarat investigațiile.
Se efectuează cercetări de către Secția 17 Poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere.
A distrus, cu o sabie, o sală de jocuri de noroc, după ce a pierdut la păcănele. S-a răzbunat şi pe maşina patronului
Nu este singuruul caz d eacest gen. Un tânăr de 21 de ani, din comuna Bâlteni, judeţul Gorj, a distrus o sală de jocuri de noroc din localitate cu o sabie. În plus, acesta s-a răzbunat şi pe maşina de teren a patronului localului.
Scandalul a avut loc în noaptea 4 spre 5 iunie. Tânărul fusese dat afară, anterior, pentru că era foarte agitat.
Poliţişti din cadrul Poliţiei Oraşului Rovinari au fost solicitaţi prin apelul unic 112 să intervină la un conflict spontan, intervenit între mai multe persoane ce se aflau într-un local public din comuna Bâlteni.
Din primele cercetări, poliţiştii au stabilit că un tânăr de 21 de ani din comuna Bâlteni, ar fi agresat fizic trei tineri, de 22, 23 şi 26 de ani, toţi din aceeaşi localitate şi, totodată, având asupra sa un obiect tăietor-înţepător ar fi provocat mai multe pagube materiale.
În fiecare zi, câte un dependent de jocuri de noroc vrea să-şi ia viaţa sau să le facă rău celor din jur. Este statistica înfiorătoare a psihologilor care numesc astfel de cazuri – coduri roşii. Cifrele vorbesc, însă, doar despre cei care vor să fie ajutaţi. O iniţiativă legislativă ar putea obliga cazinourile să nu mai permită accesul clienţilor care cer acest lucru.
Pentru a trata această dependenţă au fost înfiinţate servicii gratuite de consiliere. În cabinetele psihoterapeuţilor ajung câteva mii de cazuri în fiecare an. „Dezamăgiţi şi disperaţi, aceştia sunt oamenii care intră de cele mai multe ori. Sunt presaţi de datorii pentru că ei intră să joace gândindu-se eu mă duc acolo să mă joc să şi câştig”, explică Mirela Şerban, psiholog.
Cazinourile ar putea fi obligate să nu mai primească dependenţii de jocuri de noroc
Jocurile de noroc reprezintă o industrie care atrage tot mai mulţi adepţi. În România sunt mai bine de un milion şi jumătate de dependenţi de jocuri de noroc care pariază, în fiecare zi, cel puţin 1 milion de euro. În toată ţara sunt peste 70 de mii de astfel de aparate şi 30 de mii de săli de jocuri de noroc.
În faţa unui număr atât de mare de dependenţi, politicienii vor să modifice regulile de joc ale acestei industrii. O iniţiativă legislativă aprobată de Senat prevede obligatvitatea unui registru comun în care să fie trecuţi toţi cei care cer să nu mai fie primiţi să joace. „Aşa cum se întâmplă peste tot în lume, sunt persoane care cer să nu li se mai permită accesul în sălile de jocuri de noroc pentru că sunt dependente. Există cazul minorilor care intră în astfel de săli de joc şi unii dintre ei devin dependenţi şi vulnerabili”, declară Florin Roman, iniţiator.
Sălile de jocuri nu văd cu ochi buni propunerea.”Paradigma fructului oprit”
Reprezentanţii operatorilor de jocuri de noroc nu privesc, însă, cu ochi buni propunerea. „Un astfel de proiect nu face decât să intrăm în paradigma fructului oprit. Nu rezolvi problema jucătorului, ci doar îi interzici să participe la anumite jocuri. Dar după ce trece perioada, se linişteşte, are o recădere şi va dori să joace din nou. Iar dacă vreau să joc, am unde să joc. În România sau în afară”, crede Liviu Popovici, preşedinte asociaţie jocuri de noroc.
În 2015, Guvernul a obligat piaţa jocurilor de noroc să creeze un fond din care să fie create programe de sprijin pentru dependenţi. Anual, pentru fiecare licenţă, firmele plătesc între 1.000 şi 6.000 de euro. Banii s-au strâns însă zac nefolosiţi. Industria, per total, este una profitabilă pentru stat care primeşte taxe şi impozite de peste 1 miliard de euro în fiecare an.