Rachete americane cu rază mai lungă pentru Kiev ar însemna încălcarea unei „linii roşii”, avertizează Rusia

Ministerul de Externe din Rusia a afirmat joi că, dacă Statele Unite vor decide să livreze Kievului rachete cu rază mai lungă de acţiune, vor încălca o ‘linie roşie’ şi vor deveni ‘parte directă la conflict’, transmite Reuters.

Într-un briefing de presă, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a adăugat că Rusia ‘îşi rezervă dreptul de a-şi apăra teritoriul’.

Ambasadorul Rusiei în SUA avertizează că Washingtonul se îndreaptă spre o confruntare armată directă cu Kremlinul

Washingtonul a livrat Ucrainei rachete avansate care pot lovi ţinte la distanţe de până la 80 km, dar până acum s-a abţinut de la a anunţa public trimiterea de rachete cu rază de peste două ori mai lungă. Oficiali americani afirmă că Ucraina a promis că nu va folosi rachete americane pentru a lovi Rusia.

‘Dacă Washingtonul decide să furnizeze rachete cu rază mai lungă Kievului, atunci va trece o linie roşie şi va deveni parte directă la conflict’, a spus Zaharova.

Ucraina a cerut şi a primit mari cantităţi de armament de la Statele Unite şi alţi aliaţi occidentali pentru a o ajuta să reziste în faţa invaziei ruse declanşate în februarie.

Joi, într-un interviu la postul MSNBC, John Kirby, coordonatorul pentru comunicaţii strategice al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă, a afirmat că Statele Unite pregătesc un nou pachet de asistenţă de securitate pentru Ucraina, despre care nu a dat însă detalii.

Un prim ajutor militar american direct destinat Taiwanului trece o etapă-cheie în Congresul SUA. China denunţă un ”semnal prost” care susţine forţele separatiste ce militează pentru independenţa” insulei

Un prim proiect al unui ajutor militar direct în valoare de 4,5 miliarde de dolari, pe o perioadă de patru ani, acordat de către Statele Unite Taiwanului şi care îl obligă pe preşedintele american Joe Biden să impună sancţiuni financiare Beijingului, a trecut de o primă etapă-cheie în Congresul american şi a înfuriat China, care denunţă joi un ”semnal prost” care susţine forţele separatiste ce militează pentru independenţa” insulei, relatează AFP.

Sirenele de război sună neîncetat, Rusia lansează rachete în rafală în oraşul lui Volodimir Zelenski

”Este vorba despre cea mai importanrtă reaşezare a politicii americane privind Taiwanul” din 1979, când Washingtonul a recunoscut Beijingul şi a acceptat să menţină capacitatea de autoapărare a insulei, dau asigurări senatorii Bob Menendez şi Lindsey Graham, autorii acestei iniţiative.

”Dacă este discutat în continuare, avansează sau este adoptat într-un final, acest proiect de lege va zgudui în mod considerabil fundamentele politice ale relaţiilor chinezo-americane”, avertizează joi o purtătoare de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning.

Proiectul american de lege, adoptat miercuri de către Comisia Afacerilor Externe din Senat, prevede un ajutor militar direct Taiwanului în valoare de aproape 4,5 miliatrde de dolari, în următorii patru ani.

El îi cere preşedintelui american să impună sancţiuni principalelor instituţii financiare chineze, în cazul unei ”escaladări prin acte ostile împotriva Taiwanului”.

”Taïwan Policy Act of 2022”, cum este denumit textul, prevede totodată ca insulei să i se acorde statutul de ”aliat major din afara NATO”.

cabinetul preşedintei taiwaneze Tsai Ing-wen şi-a exprimat joi ”recunoştinţa sinceră” faţă de Statele Unite, care ”încă o dată şi-au demonstrat prietenia bipartizană şi susţinerea Taiwanului”.

Acest vot în Comisie este doar prima etapă a unui lung proces legislativ. Textul urmează să fie adoptat în şedinţă în plenul Senatului, iar apoi în Camera Reprezentanţilor şi să fie promulgat de către Joe Biden.

Însă el marchează o apropiere semnificativă între Statele Unite şi Taiwan, în contextul în care relaţiile Beijingului cu Washingtonul se află la cel mai scăzut nivel de decenii.

Casa Albă navighează, în acest dosar, cu multă prudenţă. ”Vom continua să comunicăm în mod direct cu Congresul asupra textului”, a anunţat evaziv miercuri o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre.

Ea a dat asigurări imediat că administraţia Biden ”va continua să-şi aprofundeze parteneriatul cu Taiwanul, printr-o susţinere diplomatică, economică şi militară puternice”.

Acest vot în Congres intervine la doar câteva zile după ce Washingtonul a vândut Taiwanului armament în valoare de 1,1 miliarde de dolari şi la mai bine de o lună de la o vizită în Taiwan a preşedintei Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi, care a provocat furia Beijingului.

China a lansat atunci cele mai importante manevre militare din istoria sa în jurul Insulei Taiwan.

Înaintea vizitei în Taiwan a lui Nancy Pelosi, al doilea om în statul american şi demnitarul de cel mai înalt rang care a vizitat insula de decenii, anturajul lui Joe Biden transmitea în mod discret Chinei că Pelosi nu reprezintă politica administraţiei, în contextul în care Congresul este o putere distinctă faţă de Guvern.

China consideră că Taiwanul, care are aproximativ 23 de milioane de locuitori, este una dintre provinciile sale pe care nu a reuşit să le reunifice cu restul teritoriului chinez de la sfârşitul Războiului Civil chinez din 1949.

Timp de 70 de ani, armata comunistă chineză nu a putut cuceri insula, rămasă sub controlul Republicii China – regimul care guverna odinioară China continentală şi care mai guvernează în prezent numai în Taiwan.