Românul relatează şi cum decurge o zi din viaţa unui luptător pe front, în zgomote de bombe, sub povara temerilor legate de cine trage, „ai lor” sau „ai noştri”. Relatările românului transmit emoţia trăită de el pe front.
„Jurnal de front (25.09 ora 01.50): Ca și în celelalte zile, bombardamentele sunt dimineața și seara. Deja parcă m-am obișnuit cu sunetul lor. Ieri noapte am avut contact la mai puțin de un km de noi, chiar după ce am postat jurnalul de ieri, în jurul orei 23.00. A fost un moment destul de intens, pentru că prin stație am aflat că mai multe plutoane aveau contact chiar lângă noi. Totul a durat mai puțin de 30 de minute, deci probabil erau ceva trupe rusești de recunoaștere.
Citeste si Alertă lângă graniţele României, un nou atac cu drone la Odesa. Ucraina anunţă că a doborât o dronă
Tot prin stație am aflat că rușii au început să tragă cu rachete spre locațiile noastre, însă totul a fost bine, niciun soldat nu a fost rănit și nici civili. Dimineață am avut o misiune „simplă” de a merge și aduce mâncare, însă am artileria ucraineană trăgea de la câțiva km de noi. Pentru un moment mi s-a făcut inima cât un purice, pentru că nu știam dacă e outbound (trimise) sau inbound (primite) loviturile. Ne-am împotmolit de vreo două ori în nămol, iar de după-masă a început iar să plouă, deci drumurile sunt un dezastru total.
Constant se aud tancurile și artileria autopropulsată prin jurul nostru cum își mută locația. Totul este intens. Este o altă lume. Total diferită de cea le care o descriam de pe canapea din confortul casei mele, cănd scriam rezumatele. Localitățile nu sunt doar nume, ci reprezintă oameni. Brigăzile nu sunt doar cifre, ci sunt camarazi. Emil, unul dintre cei responsabili de aici, glumea chiar mai devreme, când își schimba plăcile de la vesta antiglonț, spunând că el e imun. De ce? Pentru că deasupra placilor pune câte un desen primit de la fîica lui de acasă, iar asta îl protejează.
De dimineață avem altă misiune, despre care, din motive evidente nu pot spune multe lucruri, însă va fi cel mai probabil intens.Vă mulțumesc enorm pentru toate donațiile pe care le faceți. Oamenii de aici, văd și pentru că mulți vorbesc engleză, înțeleg ușor când le traduc comentariile voastre. I-am întrebat „spuneți-mi sincer cât de mult contează pentru moralul vostru aceste comentarii?” Mi-au răspuns că „contează foarte mult, pentru că simt că nu sunt singuri, că o lume întreagă îi susține, iar asta le ridică moralul”. Andrei le citește comentariile direct în ucraineană, iar unele chiar îi emoționează.
Acum mă duc la somn, căci trebuie să fiu pregătit pentru dimineață. Încă o dată toți de aici vă mulțumim și să știți că fiecare dintre voi contați! Slava Ukraini!”, a transmis românul.
Radu Hossu a mers în Ucraina cu un transport consistent de obiecte donate de români pentru soldații din prima linie.