Facturi mai mici pentru familiile cu trei copii. Se schimbă formula de calcul!

Familiile care au cel putin trei copii vor plăti facturi mai mici la energia electrică. În cazul lor, pretul va fi plafonat la 68 de bani pe kilowat oră. Asta prevede un amendament UDMR adoptat azi în comisiile de specialitate din Senat. Furnizorii protestează si spun că le va fi greu sa identifice familiile cu trei  copii, pentru ca nu au acces la aceste date.

Ajutorul de încălzire 2022-2023. Se dau sume importante lunar! Află dacă te încadrezi şi ce reducere primeşti

Sunt anunțate schimbări majore, iar românii care fac economie la energie nu se vor mai trezi cu facturi uriașe la care prețul final este calculat în funcție de consumul din anul anterior.

Modificări la modul în care se calculează facturile la energie

Alte articole

Facturile la electricitate s-ar putea dubla din vară. Cât va ajunge să coste 1KWh

E.ON, recomandări importante pentru românii care vor facturi mai mici. Anunțul făcut de companie

Coaliția PSD -PNL-UDMR  a decis să modifice modul în care se calculează prețul final de pe facturile la energia electrică. Astfel s-a decis să se treacă la un calcul de tip kWh pentru anul în curs, nu pentru anul anterior, cum era până acum.

De asemenea, nici nu se va mai face media pentru ultimii trei ani.

Cu toate acestea, mulți români vor primi în continuare facturi mari, din cauză că sumele au fost deja calculate după modelul vechi și facturile au fost emise.

Potrivit reglementărilor, costul va fi de maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum lunar realizat la locul de consum a fost între 100,01-300 kWh, pentru o cantitate de 255 kWh din consumul lunar realizat și, respectiv, maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum lunar realizat la locul de consum este cuprins între 0-100 KWh inclusiv.

Preţ benzină şi motorină la 27 septembrie 2022. O nouă ieftinire semnificativă a carburanților

Amendamentul în care au fost incluşi bolnavii cu aparatură medicală
a) maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum lunar realizat la locul de consum este cuprins între 0-100 KWh inclusiv;

În cazul clienților casnici, care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor, în baza declarației pe propria răspundere, plafonul maxim al consumului de 100 kWh nu se aplică, tariful fiind de 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru întreg consumul realizat.

Amendamentul în care sunt incluse serviciile publice:
c) maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, în cazul întreprinderilor mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, denumite în continuare IMM-uri, al operatorilor economici din domeniul industriei alimentare, al prestatorilor publici și privați de servicii de utilitate publică, inclusiv transportul public electric, al prestatorilor acreditaţi, publici şi privaţi, de servicii sociale în baza declarației pe propria răspundere a reprezentantului legal. Diferența de consum lunar de energie electrică se facturează conform prevederilor art. 5 alin. (1);

 Amendamentul pentru lăcaşuri de cult:
e) maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul lunar, realizat la locul de consum, pentru instituțiile publice, altele decât cele prevăzute la lit. d), precum și pentru lăcașurile de cult recunoscute oficial în România, potrivit Legii 489/2006 privind libertatea religioasă. Diferența de consum lunar de energie electrică se facturează conform prevederilor art. 5 alin. (1);

Cât va fi factura de energia electrică la un apartament/garsonieră
Scenariile prezentate de Antena3 arată că pentru o garsonieră se poate plăti 60-1250 lei lunar, în timp ce pentru un apartament cu două camere, factura la curent poate ajunge la 144-1700 de lei, în funcţie de consum.

Guvernele din Europa au cheltuit aproximativ jumătate de trilion de euro pentru soluţionarea crizei energetice, anunţă grupul de experţi Bruegel

Guvernele din Europa au cheltuit aproximativ 500 de miliarde de euro în ultimul an pentru a proteja cetăţenii şi companiile de creşterea preţurilor gazelor şi energiei, potrivit unui studiu publicat, miercuri, de grupul de experţi Bruegel, relatează Reuters.

Ce trebuie să faci pentru a evita facturi mari de regularizare. Sfaturile oferite de furnizorii de energie

Pe fondul creşterii preţurilor, guvernele europene au fost nevoite să ia măsuri de scădere a preţurilor cu amănuntul la energie, de reducere a taxelor la energie şi de acordare a subvenţii plătitorilor de facturi.

Preţurile la gaze şi energie electrică au crescut exponenţial, deoarece Rusia a redus exporturile de combustibil ca represalii pentru sancţiunile occidentale impuse în urma invaziei lansate în Ucraina.

Cele 27 de state membre UE au cheltuit în total 314 miliarde de euro pentru măsuri de atenuare a şocului, iar Marea Britanie a alocat 178 de miliarde de euro, potrivit Bruegel.

Facturile la energie vor avea un nou mod de calcul. Ce decizie a luat coaliţia de guvernare şi cât vor plăti românii

În cazul în care ar fi luat în considerare numerarul alocat de guverne pentru naţionalizarea sau acordarea de împrumuturi utilităţilor energetice aflate în dificultate, atunci guvernele europene au cheltuit mai mult de 450 de miliarde de euro, a menţionat Bruegel.

Germania a naţionalizat compania energetică Uniper miercuri, iar Marea Britanie a plafonat preţul angro al energiei electrice şi al gazului pentru întreprinderi.

Multe dintre măsuri au fost concepute pentru a fi temporare, însă Bruegel a precizat că intervenţia statului a crescut pentru a deveni ”structurală”.

”Acest lucru nu este în mod clar sustenabil din perspectiva finanţelor publice”, a spus Simone Tagliapietra, cercetător senior la Bruegel.

”Guvernele cu mai mult spaţiu fiscal vor gestiona, inevitabil, mai bine criza energetică, depăşindu-şi  vecinii în lupta pentru resurse energetice limitate în lunile de iarnă”, a continuat el.

Germania, cea mai mare economie a UE, a alocat cel mai mare buget în lupta contra crizei energetice, respectiv 100 de miliarde de euro, faţă de 59 de miliarde de euro alocate de Italia sau 200 de milioane de euro de Estonia, de exemplu.

Croaţia, Grecia, Italia şi Letonia au alocat mai mult de 3% din PIB în lupta împotruva crizei energetice. UE a propus săptămâna trecută măsuri la nivelul întregului bloc cu scopul de a gestiona preţurile mari la energie.