Exodul românilor în străinătate continuă, într-un ritm accelerat. Cei aflați în exil economic nu mai revin în țară decât pentru a-și vizita rudele. Între timp, guvernul nu creează stabilitatea economică necesară pentru a-i face pe cetățeni să revină în țara natală, iar pentru meseriile cel mai slab plătite sunt aduși muncitori cele mai sărace state asiatice.
Datele privind declinul României, înregistrate de Comisia Europeană – Eurostat și Institutul Național de Statistică (INS) au fost evidențiate în Barometrul Tinerilor din România 2022, o cercetare sociologică ce arată că peste 60% dintre tineri cred că țara lor merge într-o direcție greșită. Implicit, încrederea lor în instituții fundamentale ale statului, precum Parlament, Guvern și Administrația Prezidențială este la pământ.
Potrivit aceluiași document, în ultimii zece ani, numărul tinerilor care părăsesc definitiv România s-a dublat.
Conform datelor Comisiei Europene, la 1 ianuarie 2021, în România trăiau 3.039.883 de tineri cu vârste între 15 și 29 de ani, adică aproape 16% din totalul populației țării. Deși se află printre primele locuri în UE la numărul de tineri în cifre absolute, ca procent din totalul populației, România se află sub media UE27 (16,3%).
O explicație ar fi scăderea masivă a populației tinere din România. Aproximativ 1,2 milioane de persoane cu vârste între 15-29 de ani au emigrat doar în ultimul deceniu. O altă explicație ar fi sporul natural, care s-a prăbușit în aceeași perioadă. Acesta a atins un minim istoric în perioada pandemiei de COVID-19. Spre exemplu, în 2020 și 2021, sporul natural a fost de -96.802, respectiv -154.175, comparativ cu perioada 2011-2019, cu un maxim de -35.534 (2013) și un minim de -56.791 (2015).
64% dintre tinerii 18-29 de ani consideră că România merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 35% apreciază direcția ca fiind una bună.
Conform Barometrului, 63% dintre tinerii români 18-29 de ani declară că nu au deloc sau aproape deloc încredere în Guvern.
Relevant este totuși faptul că procentul celor 18-24 de ani care declară că nu au încredere deloc sau aproape deloc în Guvern este de 57%, în timp ce la grupa de vârstă 25-29 de ani se înregistrează un procent de 72%. Astfel, observăm că pe măsură ce înaintează în vârstă tinerii români încep să își piardă din ce în ce mai mult încrederea în mediul politic.
De asemenea, 65% dintre tinerii intervievați nu au încredere în Parlament. Mai precis, segmentul 25-29 de ani dezaprobă într-o proporție de 75% legislativul, iar segmentul 18-24 de ani se poziționează cu 57% neîncredere față de Parlament.
Administrația Prezidențială înregistrează o rată de neîncredere de 59%.