Tanczos Barna așteaptă din partea municipalității un plan pentru îmbunătățirea calității aerului. În opinia ministrului, bucureștiul se mișcă foarte greu din acest punct de vedere și consideră că este nevoie de mai multă implicare.
Ministerul Mediului și Comisia Europeană încă așteaptă Planul de Îmbuunătățire a Calității Aerului (PICA) din partea Primăriei Capitalei, a spus într-o conferință de presă, marți, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna.
„În ceea ce priveşte infringementul (pe calitatea aerului, n.r.) în cazul celor cinci oraşe (Bucureşti, Iaşi, Braşov, Timişoara şi Cluj, n.r.), trebuie să ştim faptul că pe PM10 Bucureştiul este deja condamnat şi aici Comisia Europeană şi ministerul aşteaptă măsurile concrete din partea autorităţii publice locale, pe Planul de Îmbunătăţire a Calităţii Aerului (PICA). Acest PICA provizoriu nu a apărut nici până în ziua de astăzi. Din câte am înţeles, există un contract pentru servicii de elaborare a PICA pe termen lung în cazul Bucureştiului, dar nu am primit nici până ziua de astăzi acest plan de îmbunătăţire a calităţii aerului.
Autoritatea publică locală trebuie să ia măsurile de reducere a poluării şi pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.
Am avut multe întâlniri la nivelul Bucureştiului, cu primăriile de sector şi cu Primăria Generală pe două teme: gestionarea deşeurilor – una dintre cele mai grave probleme la nivelul Capitalei şi pe tema calităţii aerului. Am avut întâlniri şi cu celelalte municipii, personale şi Zoom.
În urma acestor întâlniri, majoritatea dintre aceste oraşe s-au mişcat şi lucrurile se duc într-o direcţie bună. Bucureştiul se mişcă foarte greu, acesta este adevărul, pe partea de calitate a aerului. Este nevoie de mai multă implicare şi de mai multe rezultate la nivelul Capitalei”, a declarat Tanczos Barna.
Citește și: Traficul din Capitală, principala sursă de poluare. Primar: „E prea ieftin să ţii o maşină în Bucureşti”
Totodată, ministrul a dat ca exemplu pozitiv orașele Iași, Brașov și Cluj, unde autoritățile au luat măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului.
„Avem şi exemple pozitive. Avem cinci oraşe – Bucureştiul şi celelalte patru – Iaşi, Timişoara, Braşov şi Cluj, care pe NOx (oxizii de azot, n.r.) sunt într-o fază de punere întârziere. Dar celelalte patru oraşe, de exemplu, cu excepţia Timişoarei, au PICA în implementare, au măsuri concrete de reducere a poluării la nivel local, la nivelul autorităţii publice locale şi au şi rezultate, pentru că atât în Braşov, cât şi în Cluj, cât şi în Iaşi, analizele şi monitorizarea arată că s-a redus poluarea cu NOx şi datele sunt certe şi arată foarte clar că, de exemplu, în cazul Braşovului, dacă s-a schimbat mare parte a flotei de autobuze cu autobuze electrice, apar şi rezultatele pozitive.
În cazul Clujului au fost implementate restricţii cu privire la accesul în anumite zone prin străzi unice, prin creşterea preţului parcării în centru şi cu măsurile care vizează traficul în oraş au reuşit să obţină reducerea poluanţilor poluării cu NOx. Deci se poate, se pot lua măsuri.
Şi în cazul Iaşiului se constată o îmbunătăţire. Dacă sunt măsuri implementate, dacă sunt măsuri ferme luate şi decizii luate la nivelul primăriei, lucrurile pot merge într-o direcţie bună”, a mai explicat ministrul Mediului.
Pe data de 14 mai 2020, CE a decis sp trimită României de punere în întârziere prin care acorda patru luni pentru a lua măsurile nevoite pentru rezolvarea problemelor cu privire la calitatea aerului constatate de Executivul comunitar.
În 30 aprilie 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE( a publicat Hotărârea prin care condamna România pentru neresăectarea Directivei 2008/50/CE a Parlamentulu european și a Consiliului, privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa. Acest document face referire la depășirea limitelor maximie admise pentru PM10, în București, între anii 2007 și 2016, dar și la problemele înregistrate de țara noastră în procesul de combatere a poluării.
Citește și: Cât de grav ne afectează poluarea sănătatea. Se poate ajunge la boli pulmonare sau insuficiență cardiacă