Vladimir Putin împlineşte 70 de ani. Cum a fost viaţa „ţarului” care e pe cale să arunce lumea în haos, de la bătăile din curtea şcolii, la cariera KGB-istă

Vladimir Vladimirovici Putin s-a născut la Leningrad într-o familie obișnuită. Tatăl său, participant la Marele Război Patriotic, unde a fost grav rănit. În anii 1950, a lucrat la o fabrică de construcții de mașini, în timp ce mama actualului președinte, care a supraviețuit Asediului Leningradului (din 8 septembrie 1941, până la 27 ianuarie 1944), a muncit şi ea după război la una dintre întreprinderile din oraş. „Am trăit modest. Prin urmare, mama obişnuia să facă supă de varză, cotlet și clătite. Iar duminica și de sărbători, mama cocea plăcinte cu varză, cu carne, cu orez și cu brânză, foarte gustoase”, îşi aminteşte Putin.

Cel mai vechi strămoș cunoscut al lui Putin este menționat în 1627-1628 în cadastrul Tverskoy Uyezd. Acesta este Yakov Nikitin, bobyl (ţăran fără pământ, dar cu propria colibă) în satului Borodino, parohia satului Turginovo (regiunea Tver), pe moșia boierului Ivan Romanov, unchiul al țarului Mihail Fedorovich.

Vladimir a fost al treilea fiu din familie. Doi frați mai mari au murit înainte de nașterea lui: Albert (decedat înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial) și Viktor (1940-1942).

Din 1960 până în 1968, Vladimir Putin a studiat la școala de opt ani nr. 193 din Leningrad. Îşi aminteşte că era mai degrabă un bătăuş, nu un pionier, lucru confirmat şi de diriginta sa de atunci, Vera Gurevici. După clasa a opta, a intrat la școala gimnazială nr. 281 (o școală cu specializare în chimie, de pe lângă Institutul de Tehnologie), pe care a absolvit-o în 1970. Încă din copilărie, a avut o înclinație pentru științele umaniste, în timp ce științele exacte i-au dat mari bătăi de cap. În adolescență, Vladimir Vladimirovici a devenit interesat de artele marțiale. Datorită unui antrenor talentat și perseverenței sale, președintele a devenit un maestru al sportului în sambo (1973) și judo (1975).

Mama sa nu a aprobat decizia lui de a practica judo. „De fiecare dată când mergeam la antrenament, ea mă certa”. Situația a fost rezolvată de antrenorul său, care a venit acasă și le-a spus părinților exact ce face, ce succese a obținut, după care atitudinea în familie față de acest sport s-a schimbat radical.

Putin, alături de mamă şi bunică:

În ceea ce-l priveşte pe tatăl lui Vladimir Putin, Vladimir Spiridonovici Putin, după război, el a fost paznici la o fabrică de mașini, iar mai târziu a fost angajat maistru la uzină. „Tata s-a născut la Sankt Petersburg în 1911. Când a început Primul Război Mondial, la Sankt Petersburg a devenit dificil să trăiești și toată familia a plecat în satul Pominovo din regiunea Tver, în zona bunicii mele. Casa în care locuiau, de altfel, este încă în picioare, rudele merg acolo să se odihnească. Acolo, la Pominovo, tatăl meu a cunoscut-o pe mama. S-au căsătorit când aveau 17 ani”, spune Putin.

Tatăl lui Putin:

Vladimir Putin a absolvit liceul în 1970 și a intrat la Universitatea de Stat din Leningrad în departamentul internațional al Facultății de Drept. După absolvire, a fost trimis să lucreze în KGB, structură unde a activat în mai multe departamente și în cele din urmă a ajuns să lucreze în serviciile de informații externe, la contraspionaj.

Chiar înainte de a absolvi liceul, Vladimir Putin avea dorința de a lucra în domeniul intelligence. Pentru a afla cum să devină cercetaș, a mers la recepția Direcției KGB. Acolo i s-a spus că mai întâi trebuie fie să servească în armată, fie să absolve o universitate, de preferință o facultate de drept. „Și din acel moment am început să mă pregătesc pentru Facultatea de Drept a Universității din Leningrad”, spune Putin.

„Ideea mea despre KGB se baza pe povești romanţate despre munca ofițerilor de informații„, mai spune Putin. A fost înregistrat mai întâi la secretariatul Direcției, apoi la unitatea de contrainformații, unde a lucrat aproximativ cinci luni. Șase luni mai târziu a fost trimis la cursuri de recalificare pentru personalul operațional. Timp de aproximativ șase luni, Putin a lucrat în unitatea de contrainformații, suficient timp cât să atragă atenţia ofițerilor de informații care activau în străinătate. A plecat la un antrenament special la Moscova, unde a stat un an. Apoi s-a întors din nou la Leningrad, unde a lucrat în departamentul principal, care este intelligence. „Acest departament avea divizii în marile orașe ale Uniunii, inclusiv Leningrad. Am lucrat acolo vreo patru ani și jumătate„, își amintește el.

Apoi Putin s-a dus din nou la Moscova, unde a fost pregătit pentru misiunile din Germania.

Din 1985 până în 1990, el a lucrat pentru KGB în Republica Democrată Germană. După întoarcerea sa în URSS, a fost asistent al rectorului Universității de Stat din Leningrad pentru probleme de relaţii internaționale. După ceva timp, a primit postul de consilier al președintelui Consiliului din Leningrad.

Citeşte şi Dezvăluiri tulburătoare ale fostei partenere de viață a „bancherului lui Putin”: „Acţionează fără să aibă vreo strategie. Distruge doar pentru a-şi hrăni egoul”

Putin a lucrat, de asemenea, ca președinte al Comitetului pentru relații externe al primăriei din Sankt Petersburg și a fost apoi viceprimarul frumosului oraş de pe Neva.

Apoi, cariera lui Putin a început să se dezvolte rapid: de la adjunct al președintelui Federației Ruse, în 1996, până la prim-ministru, în 1999. Câteva luni mai târziu, a preluat funcția de președinte interimar. La alegerile anticipate din 2000, Vladimir Putin a fost ales lider al țării, funcţie pe care a îndeplinit-o până în 2008, apoi din nou, din 2012 până în prezent.

În ceea ce priveşte viața personală, Putin rămâne o persoană destul de secretoasă. Se știe că în 1983 s-a căsătorit cu Liudmila Şkrebneva. Din această uniune s-au născut doi copii: fiicele Maria și Ecaterina, dar în 2013 cuplul s-a despărțit oficial. Vladimir și Liudmila s-au cunoscut printr-un prieten comun, ea lucrând ca însoțitor de bord pe zboruri interne. La trei ani după ce s-au întâlnit, Vladimir a cerut-o în căsătorie pe Liudmila. „Mi-am dat seama că dacă nu mă căsătoresc în doi sau trei ani, nu mă voi căsători niciodată. Deși, desigur, mi se dezvoltase obiceiul de a duce o viață de burlac, Liudmila l-a eradicat”, admite Putin. Pe 28 iulie 1983, cei doi s-au căsătorit.

În 1985, înainte de a pleca în Germania, lui Vladimir și Liudmila Putin li se născuseră deja prima fiică, Maria. Cea mai mică, Ecaterina, s-a născut în 1986, la Dresda.

Ambele fete au fost numite după bunicile lor: Maria Ivanovna Putina și Ekaterina Tihonovna Şkrebneva. Potrivit mamei lor, Liudmila, Putin își iubește foarte mult fiicele. „Nu mulți bărbați își tratează copiii la fel de emoțional ca el. El le-a răsfățat mereu, iar eu a trebuit să le educ”, spune ea.

Citeşte şi Obiceiurile ciudate din viaţa lui Vladimir Putin. Ritualurile la care nu renunţă niciodată

În Republica Democrată Germană, a lucrat în punctul de informații teritoriale din Dresda. Pe baza vechimii sale, a fost avansat la gradul de locotenent colonel și la funcția de asistent superior al șefului de secție, iar în 1989 i s-a acordat medalia de bronz „Pentru serviciile remarcabile aduse Armatei Populare Naționale a RDG”.

După ce s-a întors din Germania la Leningrad, Vladimir Putin, din 1990, şi a lucrat la Universitatea de Stat din Leningrad, în 1996 el și familia sa s-au mutat la Moscova, unde practic și-a început cariera politică.

Cariera sa s-a dezvoltat rapid. În martie 1997, Putin a devenit adjunctul şefului administrației președintelui Federației Ruse, apoi șef al Direcției principale de control a președintelui Federației Ruse. În ciuda volumului de muncă, în 1997 și-a susținut teza de doctorat în economie la Institutul minier de stat din Sankt Petersburg. În mai 1998, Putin era deja prim-adjunct al șefului Administrației Prezidențiale a Federației Ruse, în iulie 1998 a fost numit director al Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB), în același timp – din martie 1999 – secretar al Securității Consiliul Federației Ruse.

Și deja în august 1999, Vladimir Putin a devenit prim-ministru al Federației Ruse, post ce i-a fost oferit de președintele Federației Ruse, Boris Elțin. Putin își amintește astfel: „Boris Nikolaevici m-a invitat la el și a spus că are ideea să-mi ofere postul de prim-ministru. Apropo, în conversația cu mine nu a pronunţat cuvântul „succesor”. Elțin a vorbit despre un „premier cu perspectivă”, că dacă totul ar merge bine ar considera că este posibilă o succesiune.

În ajunul Anului Nou 2000, președintele rus Boris Elțin a propus ca Vladimir Putin să devină președinte interimar. „Cu două sau trei săptămâni înainte de Anul Nou, Boris Nikolaevici m-a invitat în biroul lui și a spus că a decis să plece. Astfel, va trebui să devin președinte interimar”, își amintește Putin. Şi astfel, pe 31 decembrie 1999 Vladimir Putin devine președinte interimar al Federației Ruse, funcţie de care intenţionează să se despartă abia în 2036.