După ce ani la rândul în topul beneficiilor s-au aflat tichetele de masă, în actuala ediţie a raportului, zilele libere suplimentare de concediu au urcat pe primul loc, fiind urmate de aceste tichete, iar apoi de abonamentele medicale, bonusuri cu ocazii speciale, program flexibil şi, marele absent din ultimi ani, evenimentele pentru angajaţi (de tip team building).
”Ponderea medie a beneficiilor din total pachet salarial este undeva la 5%, destul de redus faţă de statele din vestul Europei. Angajaţii au început să aprecieze şi alte beneficii în afara celor devenite tradiţionale. Ca tendinţă, au scăzut beneficiile precum maşina de companie, decontarea transportului, comunicaţii mobile, pentru că telefonul nu mai este considerat chiar un beneficiu, ci o necesitate. Se observă însă o creştere a beneficiilor din zona de timp liber şi wellbeing (stare de bine), de la vouchere de vacanţă, la sesiuni de terapie sau vinerea cu program redus”, a arătat Mădălina Trif, Senior Manager People & Organisation PwC România.
În cadrul studiului salarial şi de beneficii PayWell România 2022 au fost intervievate peste 180 de companii din industrie, banking, farmaceutic, retail, IT&C, BPO, asigurări şi leasing. PwC este o reţea de firme prezentă în 152 de ţări cu mai mult de 328.000 de profesionişti ce oferă servicii în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri.
Zile libere 2022. Mininvacanţe reduse de Crăciun şi Anul NOU. Festin de libere în ianuarie 2023
Salariile brute în rândul companiilor private au crescut în medie cu 12% în acest an, cea mai mare rată din ultimii 15 ani, arată un studiu PayWell 2022 realizat de PwC România. Pentru 2023, companiile private anticipează o creştere medie a salariilor brute de 9,3%. Studiul remarcă faptul că există un decalaj de 23% între plata femeilor şi a bărbaţilor.
”Salariile brute în rândul companiilor private au crescut în medie cu 12% în acest an, cea mai mare rată din ultimii 15 ani, pe fondul încercării firmelor de a compensa nivelul record al inflaţiei, dar şi în contextul unei pieţe a muncii foarte competitive”, potrivit studiului salarial PayWell 2022 realizat de PwC România.
Pentru 2023, companiile private anticipează o creştere medie a salariilor brute de 9,3%. ”Creşterile salariale sunt semnificative, depăşind 10% în multe sectoare, cu procente pe care nu le-am mai văzut în ultimii 15 ani, chiar dacă nu au compensat erodarea cauzată de inflaţie. Presiunile pentru creşterea salariilor vor continua şi în următorul an, însă ne aşteptăm la procente uşor mai mici, în contextul perspectivelor incerte cu privire la creşterea economică. Observăm totuşi că tot mai multe companii evaluează sustenabilitatea acestor majorări şi accelerează alte măsuri de eficientizare şi creştere a productivităţii”, a declarat Oana Munteanu, director People & Organisation, PwC România.
Studiul reflectă şi diferenţe demografice în abordarea pachetelor de remunerare. Cea mai bine plătită grupă de vârstă este cea cuprinsă între 44 şi 54 de ani, categoria 26-43 de ani fiind la un nivel apropiat.
”Uitându-ne la diferenţa de gen, observăm un decalaj de 23% între plata femeilor şi a bărbaţilor. La fiecare un leu pe care un bărbat îl câştigă o femeie ar câştiga 0,76 lei, ceea ce înseamnă că, în continuare, femeile tind să ocupe roluri mai slab plătite. În acelaşi timp, angajaţii cu performanţe ridicate sunt plătiţi cu 8% până la 15% mai mult decât restul angajaţilor, la fel şi cei care au o vechime mai mare în firmă”, spun autorii studiului.
Peste 3.000 de angajaţi din 70 de companii din Marea Britanie vor testa timp de şase luni săptămâna de lucru de patru zile fără nicio pierdere la salariu, în ceea ce organizatorii susţin că este cel mai mai mare proiect pilot care are loc pe plan global, transmite DPA, conform AGERPRES.
Firmele vor achita integral salariile angajaţilor care vor lucra 80% din timp, în schimbul angajamentului de a menţine o productivitate de cel puţin 100%.
Testarea este organizată de 4 Day Week Global, în parteneriat cu organizaţiile Autonomy, the 4 Day Week UK Campaign şi cercetătorii de la Universităţile Cambridge, Oxford şi Boston College.
Companiile participante furnizează produse şi servicii variind de la educaţie la consultanţă la locul de muncă. Cercetătorii vor lucra împreună cu fiecare organizaţie implicată pentru a măsura impactul asupra productivităţii şi al bunăstării angajaţilor, precum şi impactul asupra mediului şi al egalităţii de gen.
„Marea Britanie este pe creasta valului impulsului global din spatele săptămânii de lucru de patru zile. În condiţiile în care am ieşit din pandemie, din ce în ce mai multe companii recunosc că noua frontieră a concurenţei este calitatea vieţii, iar reducerea numărului de ore de muncă le va da un avantaj competitiv”, a afirmat Joe O’Connor, directorul general al 4 Day Week Global.
Mai multe ZILE LIBERE. Săptămâna de lucru de patru zile, patru minivacanţe pe lună
La rândul său, Juliet Schor, profesor de sociologie la Boston College, a susţinut că va fi analizat modul în care angajaţii răspund la ziua liberă suplimentară, în ceea ce priveşte stresul şi epuizarea, satisfacţia privind viaţa şi locul de muncă, sănătatea, somnul, consumul de energie, călătoriile şi multe aspecte ale vieţii.
„În general, săptămâna de lucru de patru zile este considerată ca având trei avantaje: ajută angajaţii, companiile şi mediul. Cercetările noastre vor analiza toate aceste aspecte”, a adăugat ea.
Un studiu efectuat în Islanda, ţară care a introdus reguli care impun reducerea programului de lucru cu trei până la cinci ore pe săptămână la acelaşi salariu, a ajuns la concluzia că angajaţii şi-au menţinut productivitatea chiar dacă au muncit mai puţin.