Elena Udrea vrea cu orice chip să iasă din închisoare şi cere ca statul să plătească pentru încarcerarea ei

Elena Udrea vrea cu orice chip să scape de condamnarea în dosarul Gala Bute. Prezentă în sală la Înalta Curte unde s-a judecat una dintre contestațiile depuse de apărătorii ei la executare, Elena Udrea a spus că statul Român este „obligat” să o pună în libertate și să „repare” ceea ce ea numește un abuz referindu-se la condamnarea de 6 ani de închisoare pe care a primit-o în Dosarul Gala Bute. Mai mult, fostul ministru al Turismului a „luat foc” când procurorul de ședință a spus că demersul ei este unul neserios, potrivit ziare.com.

„Dacă această contestației se pare neserioasă (n.r. – procurorului) și vrea să vadă ceva serios, (atunci -n.r.) ceva serios e că eu de 7 luni stau nelegal în pușcărie de 7 luni, că un copil de 4 ani crește fără mamă, că Rudel Obreja se zbate între viață și moarte, pentru că la o lună după ce a fost băgat în pușcărie a făcut cancer. Patru luni sistemul medical din pușcărie n-a descoperit afecțiunea pe care o avea. Deși s-a suspendat executarea pedepsei, nu știm dacă va reuși să se vindece, probabil că nu. Uitați consecințe serioase ale unei situații pentru care, juridic, eu cu atât mai puțin aș putea găsi argumentele.

Citeşte şi: Elena Udrea, în lacrimi la aniversarea fiicei sale: Eva Maria a împlinit 4 ani. Mesaj emoţionant transmis de după gratii FOTO

În situația de față nu vorbim de o indemnizație, nu vorbim de o cauză care să privească domeniul civil sau financiar, vorbim de consecințe extraordinnar de grave care țin de libertatea persoanelor și chiar de dreptrul la viață. Cu atât mai mult trebuie identificată soluția prin care statul român ar trebui să repare acest prejudiciu. Prejudiciul fiind starea (mea – n.r.) de detenție și situația domnului Obreja, deși nu este în sală.

Alte articole

Elena Udrea, chemată din nou în instanță! ANAF vrea drepturi depline asupra bunurilor ei

Pronunţarea ÎCCJ asupra cererii de eliberare a Elenei Udrea, amânată pentru 12 decembrie

În cazul meu, în cazul Gala Bute, ICCJ a simțit nevoia – doar aici! – să întrebe CJUE dacă să respecte sau nu deciziile CCR. Și chiar dacă răspunsul a venit de la CJUE nici el, aplicat fiind, nu ar fi trebuit să ducă la nerespectarea deciziei CCR – pentru că nu așa ar fi trebuit să fie aplicat, în sensul respingerii contestației în anulare și a încălcării deciziei CCR – totuși, cu o decizie de 4 la 1, ICCJ mi-a respins contestația în anulare și, ca urmare, am ajuns în pușcărie.

Deci, dacă atunci am apelat la dreptul (internațiomnal) fără să existe niciun motiv – zic eu – în legislația internă care să îndemne judecătorii să întrebe la CJUE dacă să aplice sau nu deciziile CCR, cred că acum cu atât mai mult că pentru îndreptarea acestui abuz ar trebui să apelăm la dreptul european.

Este de obligația statului să idenitifice modalitatea prin care să repare acestă situație în care ne aflăm – eu și ceilalți doi care am ajuns în pușcărie”, a spus Elena Udrea, în faţa judecătorilor.

Citeşte şi: Elena Udrea, primele declarații după decizia ANAF de a-i scoate averea la vânzare: „Să tot faci lucruri pentru țara asta”

Condamnarea fostului ministru Elena Udrea la şase ani de închisoare în dosarul Gala Bute a rămas definitivă după ce ICCJ a respins, în 7 aprilie, contestaţia în anulare depusă de aceasta.

În dosarul ”Gala Bute”, Elena Udrea a depus o contestaţie prin care solicita anularea condamnării de 6 ani închisoare, avocaţii săi invocând decizia Curţii Constituţionale privind modalitatea nelegală de constituire a completurilor de cinci judecători de la Instanţa supremă.

„Cu majoritate, respinge, ca nefondate, contestaţiile în anulare formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi condamnaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel împotriva deciziei penale nr. 93 din data de 5 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători în dosarul nr. 2303/1/2017”, se arăta în decizia ICCJ.

Curtea a constatat că, prin încheierea nr. 210 din data de 19 decembrie 2018 pronunţată în dosarul nr. 3168/1/2018, reunit la prezenta cauză, s-a dispus admiterea cererii formulate de contestatorul condamnat Obreja Rudel privind suspendarea executării sentinţei penale nr. 181 din 28 martie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 1532/1/2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 93 din 5 iunie 2018, pronunţată în dosarul nr. 2303/1/2017 de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare. Constată şi că, prin încheierea din data de 20 decembrie 2018, s-a dispus suspendarea executării deciziei penale nr. 93 din 5 iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 2303/1/2017, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare, în ceea ce îi priveşte pe condamnaţii Udrea Elena Gabriela şi Breazu Liberiu Tudor.

În martie 2017, instanţa supremă a condamnat-o pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale Elena Udrea la şase ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi abuz în serviciu în dosarul Gala Bute, fiind achitată pentru tentativa de folosire de declaraţii false sau incomplete. Rudel Obreja a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, Gheorghe Nastasia a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare, iar Ana Maria Topoliceanu a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare, în timp ce fostul mnistru al Economiei Ion Ariton a fost achitat.

Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu a primit o pedeapsă de un an şi şase luni de închisoare cu suspendare. Fostul asistent personal al Elenei Udrea, Tudor Breazu, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la luare de mită.

Procurorii au arătat în rechizitoriu că, în 24 iunie 2011, a fost încheiat un contract de servicii, atribuit prin negocierea fără publicarea unui anunţ de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) şi SC Europlus Computers SRL, firma lui Rudel Obreja, având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentelor desfăşurate cu ocazia organizării Galei Internaţionale de Box profesionist de către Federaţia Română de Box. În baza acestui contract, la 1 februarie 2012, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 lei.

Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului. Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu există o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenţă de legalitate contractului. Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi au fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană”, potrivit procurorilor.

Anchetatorii au susţinut că Elena Udrea a avut cea mai importantă contribuţie la săvârşirea acestor fapte şi la producerea rezultatului, deoarece ea a luat decizia organizării galei în urma unor discuţii informale cu Rudel Obreja, a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanţării evenimentului, a cerut în mod repetat funcţionarilor din subordine să se întâlnească cu Obreja pentru a identifica soluţii în cazul încheierii contractului şi a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achiziţiilor publice.