Prăpastia dintre bogații și săracii din UE, din ce în ce mai mare. Care este salariul mediu în statele occidentale vs. România, în 2022 | ANALIZĂ

Oficial, aproape 6 milioane de români constituie diaspora, iar neoficial, 8 milioane de români sunt plecați în afară, în timp ce în țara de origine sunt 19 milioane. Sărăcirea accentuată a românilor, lipsa de perspective pozitive și a respectului pe care-l oferă autoritățile au determinat o mulțime de români să-și înceapă o nouă viață în Occident. Unii au plecat ca muncitori calificați, bine instruiți, excelenți pentru a fi integrați în câmpul muncii, unii pentru munci etichetate drept „murdare”, pe care francezii sau nemții nu se mai sinchisesc să le facă, alții au plecat pentru a profesa în domenii foarte bine remunerate, precum IT, medicină, educație etc.

Deși România este stat membru al UE, acest lucru nu se vede și în buzunar, se plâng din ce în ce mai mulți români, care chiar au ieșit în stradă în ultimele săptămâni, pe fondul inflației explozive – România, țara cu cei mai săraci cetățeni din blocul comunitar, are și cea mai mare inflație din Europa.

„Salariul unui polițist, după 27 de ani de poliție, este undeva la 4.000 de lei. În condițiile în care avem doi copii, abia ne ajunge pentru traiul minim, de la o lună la alta, nu civilizat. Este foarte greu, din păcate suntem mințiți de vreo 14. Noi facem parte din Uniunea Europeană! Colegii noștri din UE au condiții de muncă de două-trei ori mai ridicate și salariile la fel. Sunt salarii de peste 3.000 – 4.000 de euro”, a dezvăluit un polițist, pentru România TV, participant la protestul organizat la Palatul Cotroceni, săptămâna trecută.

Alte articole

Salarii 2025. Muncitorii de pe șantierul autostrăzii Sibiu-Făgăraș primesc 9.000 de lei în mână, plus alte bonusuri

Salarii 2025. Cât câștigă un agent de pază în România. Șeful de obiectiv pleacă acasă cu o sumă impresionantă

Economistul Adrian Negrescu: „Este o sărăcie fără precedent în România ultimilor 20 de ani”

Adrian Negrescu a atenționat cu privire la contrastul puternic dintre România și restul Europei, din punct de vedere economic. Românii au cele mai mici salarii din Europa, iar prețurile din țara noastră, pentru produsele alimentare, nealimentare și chiar și unele servicii sunt asemănătoare cu cele din vest, atenționează analistul economic.

„Suntem, din păcate, unul dintre statele din UE în care achizițiile alimentare sunt cele mai mari (n.r – procentual, din valoarea veniturilor lunare) și pentru că veniturile sunt cele mai mici (…)

Să nu uităm că în medie, salariul lunar al românilor este de 2.500 de lei net. Dacă are un credit pentru locuință, în condițiile actuale, ajunge la 2.000 de lei, se mai adaugă 600-700 de lei la utilități, plus alte cheltuieli de bază și bugetul este deja depășit.

Pentru mulți români deja este imposibil să cumpere ce au nevoie. Vizita la hypermarket e ca la muzeu pentru aceștia. Pur și simplu nu-și permit să achiziționeze ceea ce și-ar dori. Este o sărăcie fără precedent în România ultimilor 20 de ani, care accentuează și mai puternic frustrările românilor față de această clasă politică ce vine cu tot felul de pseudo-măsuri economice”, a declarat economistul, pentru RomâniaTV.net.

Ce salarii sunt în Europa vs. România

În restul statelor europene, marea majoritate a cetățenilor nu-și fac griji pentru ziua de mâine. Ba chiar își permit vacanțe și economii. În Berlin, de exemplu, salariu mediu net este de 3.110 euro, lunar. În București, salariul mediu net este de aproape patru ori mai mic, adică de 890 de euro. Pe lângă faptul că prețurile la produsele de bază, îmbrăcăminte, electronice și electrocasnice sunt asemănătoare, în țara noastră, dezechilibrele salariale sunt uriașe.

Cifrele sunt revoltătoare. 1 din 4 români lucrează pe salariul minim, în România. Pe de altă parte, șefi de instituții mai mult sau mai puțin cunoscute publicului larg încasează lunar dublu sau triplu față de președinte, respectiv premier, salarii de peste 50.000 de lei, lunar. În plus, țara noastră ocupă loc fruntaș la nivelul UE din punctul de vedere al taxării muncii. Statul român „își trage” 43% din salariul brut, în condițiile în care la nivelul UE, procentul este de 38%. Povara taxelor și a impozitelor pică tot pe angajați și pe antreprenorii autohtoni, în general pe cei cu microîntreprinderi.

La Paris, salariul mediu net este de 2.528 de euro, la Roma e de 1.504 euro, iar la Haga, de 3.389 euro, potrivit celor mai recente date oficiale.

Economistul Mircea Coșea: „Importăm foarte mult, economia românească nu e capabilă să pună pe piață mărfuri care să reducă importul”

Între timp, fără investiții autohtone consistente, cu o balanță comercială dezastruoasă, România rămâne doar un simplu consumator al diverselor produse de import, multe dintre ele banale. De asemenea, continuă împrumuturile pe bandă rulantă, la dobânzi amețitoare, pentru a plăti pensii.

„Deficitul balanței comerciale este enorm, importăm enorm, pentru că nu putem să valorificăm producția noastră, aruncăm pe câmp zarzavaturile pe care țăranii la plantează. Este o crimă economică acest lucru, atunci când ai resurse, să le arunci (…)

Importăm foarte mult, economia românească nu e capabilă să pună pe piață mărfuri care să reducă importul și asta înseamnă un pericol mare din punct de vedere al raportului dintre leu și euro, în viitor”, a declarat Mircea Coșea, pentru B1 TV.

Economistul Ilie Șerbănescu: „Întreaga axă majoritară a economiei nu mai aparține românilor, ci străinilor”

Sărăcirea României este determinată de mai multe cauze, susține Ilie Șerbănescu. Printre ele, faptul că decizia în domeniile cruciale nu mai aparține de mult timp Guvernului de la Palatul Victoria, susține economistul. Totul s-a petrecut cu acordul politicienilor de la vârful țării, a mai atenționat Șerbănescu.

„România nu este sub control național, pentru că întreaga exploatare a resurselor de petrol și exploatarea a jumătate din resursele de gaze, rafinarea țițeiului, distribuția de carburanți, distribuția de gaze, peste 70% din distribuția de electricitate, industria feroasă, industria neferoasă, industria constructoare auto, industria materialelor de construcție în proporție de 80%, telefonia fixă, telefonia mobilă, 40% dintre terenurile agricole, comerțul internațional cu cereale, întregul retail modern și 60% din retail pe ansamblu, aproape tot sistemul bancar și sistemul de asigurări aparțin entităților străine.

Întreaga axă majoritară a economiei nu mai aparține românilor, ci străinilor. În mâna lor se află instrumentele strategice ale economiei, sectoare monopolist-performante, care produc profit și în criză. La discreția capitalului străin se află intrările și ieșirile din lanțul productiv. Acesta culege caimacul activității economice din România”, a declarat fostul ministru.