Preşedintele Camerei a întârziat 17 minute la întâlnirea cu ministrul ungar de Externe

„Am avut o problemă cu desemnarea unei doamne în delegaţia României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). Nu trebuie niciodată să uităm de doamne”, i-a spus Zgonea lui Martonyi, scuzându-se pentru că l-a făcut să aştepte, scrie Mediafax.

De asemenea, întrebat la intrarea la întrevedere de jurnalişti de ce a întârziat, Zgonea a răspuns că nu consideră că a întârziat.

„Nu, eu am alţi şefi, liderii grupurilor partidelor parlamentare”, a răspuns preşedintele Camerei.

La finalul discuţiilor, Valeriu Zgonea a precizat că a transmis în întâlnirea cu ministrul ungar de Externe invitaţia către preşedintele Parlamentului de la Budapesta, Laszlo Kover, de a veni în vizită la Bucureşti, în condiţiile în care acesta vine des în Transilvania.

„Diplomaţia parlamentară în acest moment suferă, este blocată de aproape un an şi jumătate. Dumneavoastră, ca jurnalişti, aţi observat că preşedintele Parlamentului ungar vine mai des în Transilvania să se întâlnească cu comunităţile maghiare decât să vină la Parlamentul României şi să aibă o întâlnire cu omologii domniei sale, cu mine sau cu domnul Antonescu, să avem o dezbatere în interiorul Parlamentului„, a afirmat Zgonea, după întrevederea cu ministrul Martonyi.

El a arătat că o vizită a lui Kover în Parlamentul României „ar putea depresiona” anumite declaraţii pe care acesta le-a făcut în trecut şi care „au lăsat o groapă între cele două parlamente”.

„Vă reamintesc că Parlamentul naţional din România are un grup politic parlamentar care reprezintă comunitatea maghiară. Pentru noi, este important ca dezbaterile să fie făcute în cadrul Parlamentului, iar poziţiile să fie comune, în interesul României şi în interesul nostru ca membru al UE. Am reamintit că şi Ungaria este un partener important european şi suntem membri ai UE şi trebuie să avem poziţii comune”, a afirmat Zgonea.

El i-a semnalat lui Martonyi şi faptul că „anumite retorici ale unor anumiţi reprezentanţi ai Guvernului maghiar în România au depăşit uzanţele diplomatice”.

Preşedintele Camerei a mai arătat că i-a cerut lui Martonyi să relanseze dialogului bilateral la nivelul comisiei economice şi comisiei pentru minorităţi, prevăzute de cadrul parteneriatului strategic dintre cele două ţări.

„Cred că aceste trei elemente sunt importante pentru întărirea relaţiilor dintre cele două state, pentru a depăşi această minicriză pe care o avem la nivel declarativ între statele noastre şi care nu este productivă, având în vedere că foarte multe chestiuni sunt importante pentru a ne armoniza poziţiile”, a afirmat Zgonea.

Ministrul ungar de Externe se va întâlni marţi, la solicitarea sa, şi cu preşedintele Senatului, Crin Antonescu, Zgonea arătând că faptul că Martonyi a cerut aceste întâlniri arată deschiderea oficialului de la Budapesta pentru rezolvarea problemelor din ultima perioadă.

„Vizita sa este tocmai pentru a tempera anumite excese ale unor colegi din statul vecin şi cred că este o vizită pe care eu o încadrez într-un moment important, delicat, al relaţiilor dintre cele două state, ca pe un semn pozitiv, de prietenie şi de relansare a relaţiilor dintre cele două state”, a mai afirmat Zgonea.

Vizita în România a ministrului ungar de Externe are loc într-o perioadă în care politicieni din ambele ţări au fost implicaţi, prin declaraţii, în ceea ce presa a numit „scandalul steagurilor secuieşti”.

De asemenea, la sfârşitul săptămânii, în 10 martie, este programată la Târgu Mureş o manifestaţie pro-autonomia Ţinutului Secuiesc.

Ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi, a declarat, luni, în conferinţa de la MAE, că dacă cineva doreşte să arboreze în spatele său, lângă steagurile României, Ungariei şi UE, drapelul secuiesc, el nu are nimic împotrivă, menţionând că în ţara sa sunt localităţi unde flutură steaguri româneşti.

„Eu nu am pus aici în spatele meu drapelul secuiesc. Dar dacă cine vrea să îl pună, eu nu sunt împotrivă. Lăsaţi-l să îl pună. Cred că dacă vreţi să veniţi în Ungaria şi doriţi să folosiţi orice fel de simbol, puteţi să o faceţi. Pe clădirile publice din Gyula sau Micherechi sunt steaguri naţionale româneşti. Eu nu am nicio probemă cu aceasta, noi nu avem nicio problemă cu acest lucru, pentru că acesta este un mesaj european de unitate. Deci dacă cineva vrea să pună aici acest steag secuiesc, să o facă”, a afirmat Martonyi, întrebat de un jurnalist român dacă el consideră normală arborarea în spatele său a steagului secuiesc.

De asemenea, ministrul român de Externe Titus Corlăţean a arătat că dincolo de poziţiile oficiale ale României şi Ungariei pe această temă, care sunt cunoscute, trebuie înţeles că discutarea unor astfel de teme sensibile trebuie să se facă pe „canalul politico-diplomatic” şi acceptat că asumarea unor astfel de simbolistici naţionale trebuie făcută în cadrul legislativ din fiecare ţară.

La conferinţa celor doi miniştri de la sediul MAE a fost prezent şi liderul UDMR Gyorgy Frunda, consilier onorific al premierului Victor Ponta, care a ţinut să declare, după afirmaţiile celor doi oficiali, că în „recentul război al steagurilor dintre cele două guverne” comunitatea maghiară din România este cea pedepsită şi are cel mai mult de pierdut.

„Vreau să vă spun foarte onest că noi, ungurii din România, am obţinut multe drepturi în ultimii 20 de ani şi ne simţim foarte confortabil aici, pe pământul nostru, în Transilvania în special, dar, mai larg în România. Dar trebuie să înţelegeţi că minoritatea naţională nu va avea toate drepturile. Noi vrem şi trebuie să avem mai multe drepturi. În acelaşi timp, trebuie spus că interferenţa unor politicieni din Ungaria a divizat comunitatea maghiară din România şi nu a ajutat obiectivele noastre. Şi în recentul război al steagurilor dintre cele două Guverne noi suntem comunitatea pedepsită, noi avem de pierdut. Pentru că trebuie să dezbatem revizuirea Constituţiei, regionalizarea şi o astfel de presiune psihologică asupra vieţii politice din România va face şi mai dificil pentru noi să obţinem obiectivele noastre”, a afirmat Frunda.

Pe de altă parte, el a arătat că folosirea steagului secuiesc de administraţiile locale din Transilvania este legală.