BNR a majorat din nou dobânda cheie. Veşti triste pentru românii cu credite

BNR a majorat rata de politică monetară. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 8 noiembrie 2022, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută pe an, de la 6,25 la sută pe an, începând cu data de 9 noiembrie 2022. De asemenea, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an, de la 7,25 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută, de la 5,25 la sută pe an, începând cu data de 9 noiembrie 2022, dar şi păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară şi menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a crescut în septembrie la 15,88 la sută, peste nivelul prognozat, de la 15,32 la sută în luna august, în principal sub influența continuării scumpirii alimentelor procesate și a energiei electrice, contrabalansată doar parțial de ieftinirea combustibililor, pe fondul scăderii cotației petrolului.

Rata anuală a inflației a înregistrat astfel o creștere și în trimestrul III 2022, însă mult mai modestă decât în trimestrele precedente (de la 15,05 la sută în iunie), în condițiile descreșterii dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC pe ansamblul intervalului, cu precădere ca efect al scăderii prețului combustibililor, inclusiv ca urmare a compensării prețului carburanților.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se mărească într-un ritm susținut și superior așteptărilor în trimestrul III, dar încetinit în raport cu prima parte a anului, urcând la 11,9 la sută în septembrie, de la 9,8 la sută în iunie, aproape exclusiv ca urmare a noilor creșteri consemnate de prețurile alimentelor procesate. Astfel, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție. Acestea au fost potențate și în acest trimestru de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Alte articole

Anunţul BNR despre economiile românilor în aur şi valută după ce războiul comercial a fost pus pe pauză

Alertă BNR! Nu răspundeți la mesaje sau apeluri de la necunoscuți! Ce metode folosesc escrocii pentru a vă lua banii din conturi

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în luna septembrie la 13,4 la sută, de la 13,0 la sută în iunie. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în septembrie la 11,8 la sută și la 10,2 la sută, de la 9,3 la sută, respectiv 7,9 la sută în iunie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

Noile date statistice reconfirmă creșterea semnificativ peste așteptări a activității economice în trimestrul II 2022, dar în încetinire considerabilă față de trimestrul precedent, la 1,8 la sută, de la 5,3 la sută în primele trei luni ale anului, implicând o creștere moderată a excedentului de cerere agregată și în acest interval.

Se reconfirmă, de asemenea, decelerarea ușoară a creșterii anuale a PIB în trimestrul II, la 5,1 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I, însă în condițiile unei structuri modificate a cererii agregate. Astfel, aportul majoritar la creșterea economică a fost adus în acest interval de consumul gospodăriilor populației, iar un altul modest, dar în creștere a venit din partea formării brute de capital fix, în timp ce contribuția variației stocurilor a redevenit negativă. La rândul său, exportul net și-a mărit marginal influența expansionistă în trimestrul II, în condițiile consolidării ecartului pozitiv dintre ritmul de creștere a volumului exportului și cel al volumului importului de bunuri și servicii, ambele în scădere ușoară față de trimestrul I. Drept urmare, soldul negativ al balanței comerciale și-a diminuat ușor dinamica anuală înaltă, inclusiv în contextul relativei restrângeri a decalajului nefavorabil dintre variația în ascensiune a prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent și-a înjumătățit avansul în termeni anuali în raport cu media trimestrului precedent, dată fiind și ameliorarea evoluției soldului balanței veniturilor primare.

Cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice în trimestrele III și IV 2022, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate. Față de aceeași perioadă a anului trecut, PIB își va mări însă probabil considerabil avansul în trimestrul III, pe fondul unui efect de bază, dar în condițiile decelerării creșterii consumului privat.

Relevantă din această perspectivă este scăderea însemnată de dinamică anuală consemnată în iulie-august de comerțul cu amănuntul, dar mai cu seamă de serviciile prestate populației, contrabalansate doar în mică măsură de ușoara redresare a comerțului auto-moto. În același timp, producția industrială și-a amplificat contracția în termeni anuali pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III, în timp ce lucrările de construcții s-au redinamizat puternic în raport cu aceeași perioadă a anului anterior, în principal pe seama celor de pe segmentul nerezidențial și de pe cel al construcțiilor inginerești.

Importurile de bunuri și servicii și-au accelerat însă semnificativ creșterea în termeni anuali în iulie-august, inclusiv pe fondul evoluției nefavorabile a prețurilor externe; ritmul a crescut mai pronunțat decât cel al exporturilor, ceea ce a condus la reamplificarea considerabilă a dinamicii anuale a deficitului comercial față de media trimestrului precedent, și ceva mai modestă a celei a deficitului de cont curent, dată fiind ameliorarea substanțială a balanței veniturilor primare pe ansamblul intervalului. Această deteriorare a raportului de schimb este comună multor state din UE pe fondul crizei energetice și al războiului din Ucraina.

Efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în luna august, în condițiile reducerii numărului de angajați în sectorul privat, iar rata șomajului BIM s-a reamplificat marginal la finele trimestrului III, după scăderea ei până la 5,1 la sută în luna august. Totodată, deficitul de forță de muncă raportat de companii a stagnat în debutul trimestrului IV la nivelul diminuat atins în lunile precedente, iar intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat ușor, dar în contextul unor evoluții mixte la nivel sectorial, justificate probabil de costurile foarte ridicate cu energia, precum și de incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile tot mai severe asociate.

Principalele cotații ale segmentului monetar interbancar și-au reluat ascensiunea în octombrie sub influența majorării ratei dobânzii de politică monetară, dar într-un ritm mai temperat, în timp ce randamentele titlurilor de stat și-au accelerat creșterea în primele două decade ale lunii, pentru ca apoi să cunoască ajustări descendente însemnate, similar evoluțiilor din economiile avansate și din regiune, în contextul ameliorării sentimentului pieței financiare internaționale și a percepției de risc asupra regiunii. Totodată, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen a continuat să se mărească în septembrie, deși mai modest decât în iulie-august, inclusiv pe segmentul populației.

Pe acest fond, precum și în contextul atractivității relativ ridicate a plasamentelor în monedă națională, leul a manifestat din nou o tendință de apreciere față de euro în octombrie, doar parțial și temporar inversată spre finele lunii.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a întrerupt descreșterea în luna septembrie, rămânând la 16 la sută (15,9 la sută în august), în condițiile în care noua decelerare a creșterii componentei în lei a fost contrabalansată de accentuarea trendului ascendent al variației creditului în valută. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus la 70,6 la sută în septembrie, de la 71,8 la sută în august.

Veşti proaste pentru românii cu credite. BNR a majorat dobânda cheie

Economiştii se aşteaptau ca BNR să crească cu 0.5%-0,75% dobânda de politică monetară, fapt ce va duce automat la creşterea dobânzilor la credite.

Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank, vede inflaţia mergând către 17% în luna martie anul viitor, după un 16% în octombrie şi probabil 16,5% în noiembrie, potrivit Economica.net. Dumitru explică faptul că inflaţia din octombrie va scădea cel mai probabil datorită efectului de bază, dar în noiembrie se va duce din nou spre 16,5%, iar rata de creştere a dobânzii de politică monetară va fi probabil de 75 de puncte de bază, până la nivelul de 7%, anunţat de economistul şef încă din timpul şedinţei trecute de politică monetară a BNR.

Citeşte şi: Klaus Iohannis, veşti proaste pentru români „Ne confruntăm cu o serie de probleme structurale”

La rândul său, Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al CFA România, este de părere că BNR va păstra pasul de majorare a ratei dobânzii cu 75 de puncte de bază (b.p.) până la nivelul de 7%. De asemenea, analistul este de părere că rata inflaţiei va ajunge la 17% anul viitor, în timp ce cursul de schimb îşi va continua deprecierea sa „statornică” de 10 bani pe an.

„Ne așteptăm ca BNR să majoreze dobânda de politică monetară cu 50 de puncte de bază,  la 6,75% , la ședința Consiliului din 8 noiembrie. Există o probabilitate semnificativă pentru o creștere de 75 pb după ce cifrele inflației din ultimele două luni au depășit prognozele BNR din august. Mediana sondajului Bloomberg este de +50pb. Rata facilității de credit, care rămâne instrumentul de politică operațional relevant în cadrul politicii stricte de gestionare a lichidității, ar trebui să ajungă la 7,75%. Tindem să credem că acesta este punctul terminal pentru ciclul de creștere a ratei, cel puțin pentru o perioadă, deși BNR este probabil să țină ușa deschisă pentru mai multă strângere dacă datele macro primite o impun”, arată Ciprian Dascălu, economist şef al BCR.

La începutul anului 2022, rata dobânzii de politică monetară era de 1,75%. Ultima majorare a ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 5,50 la sută pe an, a fost anunţată de Consiliul de administraţie al BNR în 5 octombrie 2022. CA al BNR a mai decis atunci majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută pe an, de la 6,50 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută, de la 4,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022, păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.