Pensii 2022. Un român încasează lunar o pensie mai mare de 50.000 de lei. Pensiile speciale s-au majorat cu mai mult de 100%

Pensii 2022. Pensia specială medie a crescut, în primele nouă luni din acest an, de 137 de ori mai mult decât pensia medie a românilor obişnuiţi. Politicienii promit reglementări, se ajunge la Curtea Constituţională şi procesul se reia de la capăt fără vreo finalizare pentru pensionarii de rând. Situaţia se complică deoarce prin modificările legislative asumate prin PNRR,  este necesară aducerea tuturor pensiilor cât mai aproape de principiul contributivității.

Pensia medie a acestei categorii socio-profesionale este de 21.265 de lei, conform răspunsului comunicat de Biroul de presă al CNPP. Chestionată despre datele celui mai mare venit plătit, instituţia a transmis următoarele: „Cel mai mare cuantumum brut al unei pensii stabilite în baza Legii nr.303/2004, aflată în plată în luna octombrie 2022, este de 50.359 de lei”. După impozitarea cu 10% și reținerea CASS-ului (care are loc doar la pensiile de peste 4.000 de lei), rămâne o pensie lunară netă de 41.351 de lei. Pensia minimă în România în 2022 este de 1.000 de lei, iar potrivit negocierilor politice referitoare la majorarea acestor venituri, ar putea să crească undeva în intervalul 1.100-1.150 de lei, potrivit Adevărul.

Preţ benzină şi motorină. Ziua şi scumpirile la carburanţi, cât mai costă un plin azi
Una din recomandările Băncii Mondiale, care oferă consultanță Ministerului Muncii pentru reforma în domeniul pensiilor, este ca pensiile speciale să nu mai depășească salariul în plată. Schimbarea formulei de calcul, potrivit recomandărilor venite de la Banca Mondială, ar duce la pensii mai mici cu 20%, față de cele din prezent.

Concret, prin noua lege, ar urma ca pensiile magistraților să nu mai poată depăși ultimul salariu, vechimea în muncă să fie de minimum 30 de ani, iar vârsta de pensionare – 65 de ani, nu 60 ca în prezent, fiind crescută gradual în următorii zece ani (cu 0,5 ani la fiecare an). Formula de calcul pentru pensie nu va mai fi 80% din ultima leafă brută, la care se adaugă sporurile, ci 65%.

În prezent, procurorul general are un salariu net de aproximativ 21.500 de lei, în timp ce, dacă s-ar pensiona până la reformă, ar lua în jur de 26.000 de lei. De asemenea, numărul 1 din Înalta Curte de Casație și Justiție are un salariu net de 22.500 de lei. O eventuală pensionare înainte de reformă ar duce la un venit lunar de aproximativ 28.000 de lei.

Una din discuții din cercurile politice a fost o impozitare a pensiilor de peste 14.000 de lei, adică valoarea indemnizației șefului statului. Prin urmare, „Adevărul” a întrebat câte pensii mai mari de 14.000 de lei sunt în plată. Potrivit CNPP, din 4.596 de pensii de serviciu de peste 14.000 de lei, 4.067 de persoane sunt foști magistrați. Însă CNPP a mai oferit un număr surprinzător. În România sunt 790 de beneficiari care au pensii de peste 14.000 de lei, care nu sunt date în baza unor legi speciale.

În continuare, la nivel guvernamental sau în Coaliție nu a început o discuție tehnică, cu toate datele pe masă, referitoare la soluția privind pensiile speciale, acolo unde sunt, de exemplu, venituri reintrate în plată în vară, cum e în cazul celor ale parlamentarilor, sau a căror intrare în plată a fost amânată de la an la an (începând cu 2020), cum e cazul celor ale aleșilor locali.

Un nou val de pensionari de lux de la CSM

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat în dezbatere, săptămâna trecută, cererile de pensionare depuse de 68 de judecători, în contextul dezbaterilor din spaţiul public privind desfiinţarea pensiilor speciale, de care beneficiază şi magistraţii. Printre cei care au depus cereri de pensionare se află doi membri ai CSM, Gabriela Baltag şi Andrea Chiş, şase judecători de la Instanţa supremă: Mioara Iolanda Grecu, Mari Ilie, Mihaela Tăbârcă, Dinu Florentina, Beatrice Mariş, Claudia Canacheu, dar şi Vasile Baltag, soţul Gabrielei Baltag.

Prima care a luat cuvântul în cadrul şedinţei de joi a fost Andrea Chiş, care a făcut parte în cei patru ani de mandat din tabăra reformistă a CSM.

Andrea Chiş le-a explicat colegilor din CSM că subiectul pensiilor speciale a reprezentat un „măr otrăvit”, care a şters încrederea pe care oamenii o aveau în sistemul de justiţie la nivelul anilor 2017-2018, când populaţia a ieşit în stradă pentru apărarea justiţiei.

„Am avut o foarte puţină gură de aer cândva în 2017 şi în 2018, când populaţia acestei ţări a ieşit pe stradă şi ne-a acordat încredere, dar a durat extrem de puţin, pentru că pe tapet au fost aduse imediat salariile şi pensiile noastre şi acest măr otrăvit a şters tot creditul de imagine pe care l-am obţinut în acel moment. A fost de ajuns din nou ca să nu ne mai simţim respectaţi şi preţuiţi”, a spus Andrea Chiş.

Judecătoarea a anunţat că a fost sunată de foarte mulţi magistraţi, care au întrebat-o dacă trebuie să se pensioneze, însă nu le-a spus ce să facă, pentru că ea luase decizia de a se pensiona de un an de zile.

Pe de altă parte, judecătoarea consideră că momentul pensionării unui judecător ar trebui să fie unul festiv şi nu unul de „oprobriu public”.

„M-au sunat foarte mulţi colegi să mă întrebe ce să facă şi nu am mai putut să fiu cumva în concordanţă cu mine, pentru că eu am decis înainte să mă pensionez şi nu puteam să le spun nici da, nici ba, şi am considerat că cel mai bine este să spun lucrul acesta, că eu intenţionez acest lucru, nu de azi, nu de mâine, ci de la terminarea mandatului din 7 ianuarie. Nu fug din sistem pentru că am auzit nişte zvonuri. Gestul meu, alături al celorlalţi colegi de astăzi, vreau să fie nu un îndemn spre conflict, de plecare din sistem, ci un îndemn spre dialog. Mai rămân două luni în CSM. Eu îndemn celelalte puteri să ne aşezăm, aşa cum şi ele au promis, la masa dialogului şi să discutăm transparent şi predictibil statutul nostru. Acesta este sensul pentru care am făcut acest gest şi eu cred că acest moment al pensionării oricărui profesionist ar trebui să fie unul festiv. Nu văd de ce noi, judecătorii, nu putem să avem momentul nostru, cred că merităm lucrul acesta, nu merităm oprobriul public, merităm un moment de preţuire”, a afirmat Andrea Chiş.

Numărul beneficiarilor de pensii speciale este în continuă creștere, conform CNPP. Marcel Boloș: „România nu se poate comporta ca o ţară sălbatică”
La rândul său, Gabriela Baltag a dezvăluit că nu poate să doarmă de câteva nopţi cu gândul la momentul pensionării, plângându-se de faptul că anii petrecuţi la CSM au „măcinat-o”.

Pensii 2022. Marcel Boloş, despre reforma pensiilor: Pensia de care beneficiază să nu fie mai mare decât salariul în plată. Aceste situaţii, chiar dacă o să fiu criticat, sunt de obrăznicie!

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş a declarat luni, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, despre reforma pensiilor cerută prin PNRR că o măsură care trebuie luată este ca pensia de care beneficiază persoana să nu fie mai mare decât salariul în plată. El a menţionat că aceste situaţii, chiar dacă o să fie criticat, sunt de obrăznicie, arătând că aceste inginerii, cele existente în sistemul de pensii speciale, puteau fi rezolvate la vremea la care s-au legiferat prin impunerea unui cuantum maxim al pensiei speciale şi nu se ajungea în acest situaţii.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a vorbit despre reforma cerută prin PNRR, privind pensiile speciale, el arătând că prima dintre măsurile care trebuie luate este aducerea în normalitate.

”Pensia de care beneficiază să nu fie mai mare decât salariul în plată. Aceste situaţii, chiar dacă o să fiu criticat, sunt de obrăznicie, nu cred că fac parte dintr-un lucru pe care oamenii să îl considere ca fiind normal. Aceste inginerii, cele existente în sistemul de pensii speciale, puteau fi rezolvate la vremea la care s-au legiferat prin impunerea unui cuantum maxim al pensiei speciale şi nu ajungeam în acest situaţii”, a spus el.

Ministrul a dat şi alte exemple, şi s-a referit la ”includerea în salariul de bază a unor prime de concediu, a unor sporuri care sunt pe ultima sută de metri date, tot felul de concedii de odihnă neplătite pentru ca în ultima lună, acest salariul să fie baza pentru calcului pensiei speciale şi să ajungi din nou la aceeaşi aberaţie în care pensia este mai mare decât salariul”.
”Reglementarea bazei de calcul pentru toată lumea la fel, pentru că într-o lege specială ai o modalitate de calcul, în alta ai altă modalitate de calcul. Disciplina aceasta trebuia să o avem mai demult”, a mai spus el.

Social-democratul Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției în Guvernul Ponta, susține că e normal ca judecătorii și procurorii care au făcut stagiul minim să facă pasul spre pensionare.

„Nu ai cum să îi opreşti pe acei oameni care plecând la pensie vor câştiga mai mult. E uman cumva să facă acest demers, să aibă în mână o decizie de pensionare”, a declarat Cazanciuc, într-o intervenție la Profit News TV. De asemenea, actualul vicepreședinte al Senatului a sugerat și că aceștia ar fi foarte stresați, deci e de înțeles. „Pe mine mă doare sufletul când văd colegi de-ai mei cu mare experiență, peste 25 de ani, care decid să iasă la pensie şi i-am întrebat: «Și ce faceţi la pensie, la 50 de ani?». Când îi caut, toţi sunt la doctor, toţi sunt bolnavi” a mai afirmat Cazanciuc.

În urmă cu o săptămână, după întâlniri cu reprezentanții magistraților, Cătălin Predoiu (ministrul Justiției), a precizat că în prezent nu există nicio schiță a unui proiect privind pensiile de serviciu ale procurorilor și judecătorilor, însă eventuale modificări ale formulei de calcul ar putea duce la pensionare în masă.

Cert e că politicul trebuie să ia o decizie privind reforma pensiilor și să treacă proiectul de lege prin Parlament până la 31 decembrie 2022, în caz contrar România riscând să piardă bani europeni.

Pe 25 octombrie, liderul UDMR, Kelemen Hunor, declara la TVR Info că „există o încurcătură” în privinţa pensiilor numite pensii speciale.

„Şi aici suntem într-o încurcătură că noi, cu pensiile publice, din sistemul public, ne încadrăm în limita de 9,4%, şi nu ne încadrăm dacă punem la cheltuielile cu pensiile acele pensii de serviciu. Şi aici există în acest moment o discuţie, inclusiv o consultanţă cu Banca Mondială, şi trebuie să găsim o soluţie pentru acest sector fiindcă, până la urmă, principiul contributivităţii trebuie respectat. Principiul contributivităţii trebuie să fie şi pentru cei care sunt în serviciul public. (…) Statul trebuie să decidă dacă peste contributivitate le mai dă lor ceva pentru anii petrecuţi în serviciul public. (…) Acest lucru trebuie făcut. Pe de altă parte, nu ai voie să dai această pensie înainte de vârsta de pensionare. Ok, vrei să ieşi la pensie la 50 de ani, după 25 de ani, du-te, dar pensia de serviciu o primeşti la 65 de ani. E iarăşi un principiu: nu poţi să iei şi pensia de serviciu la 50 de ani şi după aia să lucrezi în continuare marea majoritate a lor la stat. În al treilea rând, nu poate să fie pensia mai mare decât salariul, şi aici vorbim în primul rând de o parte dintre magistraţi. Ei au pensia mai mare decât salariul”, a detaliat Kelemen Hunor.