Fiecare român ar putea avea un cont bancar, în baza unui proiect de lege. Proiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind incluziunea financiară a fost prezentat miercuri de parlamentarii George Tuţă (PNL) si Radu Oprea (PSD).
Din punct de vedere al impactului social, se preconizează că, prin modificarea şi completarea Legii nr. 258/2017, Legii nr. 70/2015 şi a Ordonanţei De Urgenţă nr. 146/2002, se va ridica gradul de incluziune financiară al cetăţenilor. Incluziunea financiară contribuie la o mai mare mobilitate socială şi o creştere a nivelului de trai, precum şi la un sistem mai rezilient la şocul economic.
Crearea unui cont de bază pentru fiecare cetăţean va îmbunătăţi relaţia acestuia cu statul, în sensul optimizării transferurilor, printre care: primirea indemnizaţiilor sociale, plata taxelor şi a impozitelor, arată expunerea de motive.
„Prin prezenta lege ne propunem să oferim oportunitatea fiecărui cetățean să aibă garantat un cont, fără comisioane financiare, unde să i se poate face plățile de natură salarială sau a beneficiilor sociale”, se menționează în expunerea de motive.
Acţiunile de deschidere, administrare, retragere, interogarea soldului, plăţile online şi închiderea contului de bază, folosit în relaţia cetăţeanului cu statul, vor fi lipsite de comisioane, în limita veniturilor de natură salarială plătite de angajator, a pensiilor, indemnizaţiilor şi alocaţiilor de asistenţă socială plătite de la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii sociale sau de la bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti.
Există necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a spori incluziunea financiară şi pentru a-i asista pe membrii vulnerabili ai societăţii în ceea ce priveşte îndatorarea excesivă.
Tot în vederea optimizării relaţiei dintre cetăţean şi stat, plăţile de natură salarială şi prestaţiile sociale se vor efectua prin mijloace de plată fără numerar (în contul de bază), cu o excepţie, cea a consumatorului vulnerabil, care poate solicita primirea plăţii în numerar.
Prin modificările prevăzute în lege, va creşte gradul de colectare la bugetul statului, se va diminua tentaţia corupţie în rândul funcţionarilor. Şi, totodată, va duce la creşterea gradului de digitalizare a administraţiilor statului.
În prezent, mobilitatea scăzută a consumatorilor în ceea ce priveşte serviciile financiare cu amănuntul este cauzată în mare măsură de lipsa de transparenţă şi de comparabilitate a comisioanelor şi a serviciilor oferite, precum şi de dificultăţile legate de schimbarea conturilor de plăţi, lucru ce generează neîncredere în rândul consumatorilor cu privire la instituţiile bancare.
Bacşişul va apărea pe nota de plată de la 1 ianuarie 2023. Legea bacşişului a fost adoptată de Senat
Tot în favoarea adoptării acestei legi, în PNRR, la capitolul privind mobilitatea urbană se vorbeşte despre o investiţie ce prevede alocarea unor bani în scopul acceptării de plăţi online a taxelor şi impozitelor.
Instituţiile de credit nu vor putea refuza o cerere privind deschiderea unui cont de plăţi cu servicii de bază, decât în cazul în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispoziţiilor privind prevenirea spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului. Această prevedere se face în sprijinul consumatorilor, astfel încât toţi cetăţenii să beneficieze de un cont de bază în România.
În scopul creşterii eficacităţii drepturilor şi obligaţiilor consumatorilor de servicii financiare, proiectul propune ca autoritatea competentă pentru realizarea obiectivelor Legii nr. 258/2017 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază să fie Banca Naţională a României, în condiţiile în care BNR este autoritatea competentă în cea mai mare parte a serviciilor financiare şi este cea care colaborează direct cu Autoritatea Bancară Europeană.
Legea creează cadrul legal pentru efectuarea de plăţi prin intermediul automatelor ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote şi monede.
În vederea stimulării autorităţilor publice de a utiliza sisteme moderne de plată sunt operate modificări ale Legii nr. 70 din 2 aprilie 2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, astfel încât inclusiv Trezoreria statului să facă tranziţia către utilizarea sistemelor moderne de plată.
Excepție de la această obligativitate ar face doar persoanele considerate vulnerabile, care potrivit legii sunt persoane cu un venit lunar ce nu depășește echivalentul a 60% din câștigul salarial mediu brut pe economie (peste 6.000 de lei în prezent) sau cu un venit în ultimele șase luni ce nu depășește echivalentul a 60% din câștigul salarial mediu brut pe economie.
Proiectul de act normativ stipulează că „instituțiile de credit nu vor putea refuza o cerere privind deschiderea unui cont de plăți cu servicii de bază, decât în cazul în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispozițiilor privind prevenirea spălătii banilor și combaterea finanțării terorismului”.
„Asigurându-se o perioadă rezonabilă de tranziție, astfel încât să se poată operaționaliza sistemele moderne de plată, începând cu data de 1 ianuarie 2026, instituțiile publice au obligația să asigure încasările în numerar doar prin unităţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A., prin Compania Naţională „Poşta Română” – S.A, prin intermediul altor instituții de credit și prin servicii automate ce funcționează pe baza acceptatoarelor de bancnote și monede, pe bază de convenţii încheiate cu persoanele abilitate, cu condiţia asigurării fondurilor necesare achitării comisioanelor stabilite pentru efectuarea acestor operaţiuni, astfel încât încasările și plățile în numerar să fie efectuate în condiții de siguranță, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare”, se mai arată în document.
În ceea ce-i privește pe comercianți, proiectul propune ca, în scopul impulsionării mijloacelor moderne de plată, comercianții care operează pe teritoriul României să fie obligați să accepte cel puțin un instrument de plată fără numerar.
De asemenea, este majorată de la 200 de lei în prezent, la 500 de lei suma ce poate fi oferită ca avans în numerar la terminalele de plată, în baza contractelor încheiate cu instituțiile acceptante.
Liderul AUR, George Simion, susţine că se doreşte controlul asupra banilor românilor, iar tranzacţiile cu numerar vor fi limitate.
Invitat la România TV, politicianul a criticat instituţiile de control din România, care nu au curajul să intervină în afacerilor băncilor străine. „S-au înțeles toți între ei, devii sclavul lor. Statul trebuie să intervină!”, s-a arătat revoltat preşedintele AUR.
„Consiliul Concurenței a spus acest lucru. Avem companii străine aici, care nici măcar nu au sediu în țara asta, care doar își desfășoară activitatea aici. E cazul ING Bank, a dublat ratele românilor. Toți acești bani plătiți de români merg afară.
Trebuie să vă conformați altfel sunteți executat, așa a dictat Parlamentul. Avem multe instituții de control care nu îndrăznesc să intervină (…)
BNR are o dobândă de referință, după care băncile ar trebui să se ia (pentru ROBOR – n.r.). Ar trebui să fie un prag suportabil pentru populație.
Dacă nu-ți convine un operator bancar, te muți la altul, pentru că ești în capitalism. Dar dacă s-au înțeles toți între ei, devii sclavul lor. Statul trebuie să intervină!”, a declarat George Simion.
În continuare, preşedintele AUR a mai acuzat că, tot din direcţia Occidentului, românii se vor trezi că li se va limita posibilitatea de a efectua tranzacţii cu numerar, iar fiecare persoană va fi obligată să aibă un cont bancar.
„Noi facem conturi bancare pentru bănci antiromânești, care exportă banii românilor munciți din greu”, s-a plâns George Simion.
„E un plan al globaliștilor, de a ne controla și a introduce o monedă digitală. Parlamentari de la PSD, precum Ștefan Radu Oprea și Tuță, de la PNL, au un proiect care va trece repede prin Parlament, spun ei. Fiecărui român i se va aloca un cont bancar.
Se va limita numărul tranzacțiilor cu numerar. Până acum, în Italia era 1.000 euro. Noul guvern conservator, al Giorgiei Meloni, va interveni. Va fi ridicată limita la 5.000 – 10.000 de euro. Noi facem conturi bancare pentru bănci antiromânești, care exportă banii românilor munciți din greu”, a mai declarat George Simion.