Avertismentul lui Tăriceanu: Proiectul privind restituirile riscă să ducă la o filieră de corupţie

„Problema în discuţie a fost că actualul proiect de lege în forma Guvernului respectă principii sănătoase referitoare la garantarea proprietăţii, însă sunt o serie de aspecte tehnice legate de durata procesului, care se lungeşte până în anul, atenţie, 2027. Ar însemna că ajungem într-o situaţie care e clar de discutat – 80 de ani din momentul confiscării proprietăţilor de către comunişti să se încheie procesul de retrocedare”, a spus Tăriceanu, citat de Mediafax.

El a spus, totodată, că proiectul Guvernului prevede crearea unor noi instituţii care vor fi ocupate de birocraţi, ceea ce va însemna o îngreunarea a procesului de retrocedare, care riscă să ducă la o „filieră de corupţie”.

„În al doilea rând, proiectul prevede crearea unor noi instituţii care va trebui să fie cupate de funcţionari, de birocraţi, care vor trebui să-şi creeze propriile reguli de funcţionare, un proces greoi, care riscă să ducă la o filieră de corupţie, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani ai guvernării Boc la ANRP”, a adăugat Tăriceanu.

El a spus că va trebui făcută o analiză detaliată cu colegii săi din PNL pentru a îmbunătăţi proiectul de lege, despre care a spus că, din punctul său de vedere, nu este satisfăcător.

Alte articole

Călin Popescu Tăriceanu, achitat în dosarul de luare de mită. Ce argumente a invocat Înalta Curte

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu scapă de dosarul de luare de mită. Procurorii DNA cer însă confiscarea mitei de 800.000 dolari

„14 ani e mult prea mult, iar pentru cei care nu pot fi despăgubiţi în natură sunt prevăzute sume în bani urmând să fie eşalonate pe durata de 10 ani începând din 2017, care reprezintă o povară bugetară pe care nu văd cum Guvernul de la acea dată ar putea să o onoreze”, a adăugat Tăriceanu.

El a precizat că soluţia constă în identificarea unui mecanism mai rapid, de maximum cinci ani.

„Ar trebui un mecanism mai rapid, un termen care să se întindă la un orizont de maximum cinci ani din acest moment. (…) Trebuie gândite mecanisme care să se bazeze pe o altă formulă, mai inteligentă, mai suplă, care să prevadă satisfacerea cerinţelor proprietarilor”, a spus Tăriceanu.

Fostul premier a arătat că problemele ridicate de el nu reprezintă critici, dar a menţionat că PNL are o responsabilitate, ca partener de guvernare.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, joi, că săptămâna viitoare, marţi, se va decide în USL forma proiectului de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea.

Antonescu a declarat joi, la ieşirea din şedinţa Biroul Politic Naţional al partidului, că în reuniune se discută proiectul de lege al Guvernului privitor la restituirea proprietăţilor, care ar putea suferi modificări faţă de forma iniţială.

„E o discuţie foarte detaliată pe un proiect foarte important pe care urmează în principiu ca Guvernul nostru să angajeze răspunderea, cel privitor la restituirea proprietăţii. Sunt foarte multe discuţii mai ales cu aspecte tehnice (…) Este un proiect, el s-a discutat în primă lectură în Guvern, cum v-a anunţat şi premierul, urmează să avem acum în Biroul Politic, vom avea luni o discuţie şi în grupurile parlamentare şi marţi la şedinţa USL vom lua decizia, dacă da sau nu. Dacă se angajează răspunderea pe acest proiect, sau acest proiect cu nişte modificări, că încă nu a fost angajat”, a declarat Antonescu.

Preşedintele PNL a mai susţinut că nu se pune în discuţie procedura de adoptare, respectiv prin angajarea răspunderii Guvernului.

„Procedeul angajării răspunderii este susţinut de către noi din cauza constrângerilor de calendar şi din celelalte argumente pe care premierul le-a prezentat şi pe care noi le susţinem”, a spus Antonescu.

Guvernul intenţionează ca angajarea răspunderii pentru proiectul de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate să aibă loc la 19 martie, a anunţat miercuri premierul Victor Ponta.

„Dacă astăzi ajungem la o concluzie, luni o vom transmite (legea – n.r.) către toate grupurile parlamentare, şi cele aflate la putere, şi cele din opoziţie. Va rămâne săptămâna de observaţii, dezbateri publice, după care, dacă mi-am programat eu corect şi dacă voi avea acordul celor două Camere, în ziua de 19, şi vă rog pe toţi miniştrii să vă notaţi deja, mai puţin cei care aveţi consilii europene – cei care aveţi consilii europene, mergeţi la consilii europene -, dar ceilalţi, în ziua de 19, ne angajăm răspunderea în faţa Parlamentului”, le-a spus Ponta membrilor Guvernului.

El a amintit că pentru stabilirea acestei date este necesar şi acordul Birourilor Permanente ale celor două camere parlamentare.

Ponta a subliniat că recurge la asumarea răspunderii deoarece problema despăgubirilor nu este a unui singur partid şi trebuie rezolvată definitiv prin votul Parlamentului.

Premierul a spus că se va merge pe principiul restituirii în natură unde este posibil, iar dacă nu e posibil, se va recurge la eşalonarea despăgubirilor pe „un termen rezonabil”.

„Noi vom pune acolo pe articolul 1, că tot ceea ce se poate retroceda în natură, retrocedăm în natură şi, articolul 2, că ceea ce nu se poate retroceda în natură se eşalonează pe un termen rezonabil. Dacă vine vreun om de dreapta, de la UTC, şi spune că e mai corect să dăm doar 15% – că aşa e în dreapta, să dai doar 15% -, o să salut această poziţie stângistă, dar bănuiesc că nu veţi fi cu toţii de acord cu mine. Dacă vine vreun alt om de dreapta care spune că trebuie să dăm 8 miliarde de euro anul acesta, în condiţiile în care aceasta nu ar însemna decât un deficit de 15%, nu ştiu, 20%, nici nu mai contează, sigur o să-l las pe acel om de dreapta să dea el 8 miliarde de euro anul acesta”, a afirmat Ponta.

El a mai precizat că nu intenţionează să mai recurgă la angajrea răspunderii pentru un alt proiect de lege şi că nu se teme de o eventuală moţiune de cenzură din partea PDL şi PPDD.

„E prima dată când folosesc acest instrument constituţional, nici nu intenţionez să-l mai folosesc, nu am în vedere în perioada următoare. Aştept critici de la cei care şi-au angajat răspunderea de 16 ori să spună de ce îmi angajez răspunderea o singură dată. Nu m-ar mira”, a mai spus Ponta.

Proiectul de lege, obţinut de MEDIAFAX, prevede că foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 10% pe an din suma punctelor.

Foştii proprietari de imobile naţionalizate ale căror dosare au fost deja soluţionate de stat vor primi despăgubiri în numerar în termen de trei ani, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale.