Factorul declanșator al rezistenței este fluxul de refugiați care se revarsă în Europa Centrală prin Balcani. Mai mult de 90.000 de migranți au fost deja reținuți în Austria în acest an, dintre care 75.000 nu au fost înregistrați în nicio altă țară din UE, potrivit Ministerului de Interne.
„Dacă un sistem nu funcționează, el nu poate fi extins”, a spus Karner. Austria face acest lucru pentru că este în joc și securitatea oamenilor din această țară, a adăugat oficialul austriac, potrivit Ziarulromanesc.at.
Săptămâna aceasta, Comisia Europeană s-a pronunțat în favoarea extinderii spațiului Schengen fără controale pentru a include Bulgaria, Croația și România. Votul decisiv ar trebui să aibă loc la Bruxelles pe 8 decembrie și este necesară unanimitatea. Prin urmare, extinderea va fi un subiect fierbinte la reuniunea specială a miniștrilor de interne de săptămâna viitoare, mai ales în condițiile în care Croația ar urma să adere la spațiul Schengen. Cu toate acestea, nu va exista un vot special pentru Croația, deoarece președinția rotativă cehă a Consiliului UE dorește ca aderarea să fie votată doar în bloc, pentru cele trei țări – România, Bulgaria și Croația.
Până acum, doar guvernul olandez s-a arătat reticent față de primirea României și Bulgariei în Schengen. E pentru prima oară când un oficial guvernamental austriac iese public pentru a anunța opoziția țării sale.
De notat că ministrul de Interne Lucian Bode îi mulțumea în luna ianuarie ministrului austriac Gerhard Karner pentru susținerea în procesul de aderare la Schengen, potrivit unui comunicat oficial.
”Un subiect important al discuțiilor noastre a fost Spațiul Schengen, ocazie cu care am evidențiat faptul că România este un contributor foarte important la arhitectura de securitate a Uniunii Europene. Obiectivul prioritar al României rămâne aderarea la spațiul Schengen, sens în care i-am mulțumit omologului meu pentru susținerea dată în ceea ce privește adoptarea unei decizii de aderare la spațiul Schengen, aceasta fiind reiterată și în cadrul discuțiilor de astăzi. România și-a asumat toate obligațiile care decurg din acquis-ul Schengen, fără însă să beneficieze efectiv de aceste drepturi”, scria Lucian Bode pe blogul său.
Spațiul Schengen include toate țările UE, cu excepția Bulgariei, Irlandei, Croației, României și Ciprului, precum și patru țări din afara UE: Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.